Firmele care au TVA de recuperat de la stat ar putea ajunge mai ușor la inspecție fiscală înainte să primească banii, potrivit unui proiect prin care ANAF modifică procedura de rambursare. Organizațiile patronale avertizează că noile criterii de risc pot afecta inclusiv firmele nou-înființate, IMM-urile care lucrează cu furnizori considerați cu risc și companiile care fac investiții.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pregătește modificarea procedurii de rambursare a TVA, prin schimbarea Ordinului ANAF nr. 352/2022.
Proiectul a fost publicat în 10 august 2026, iar consultarea publică se încheie în 20 august, potrivit Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), membră a Confederației Patronale Concordia.
Federația a transmis ANAF o serie de observații asupra proiectului și avertizează că noile reguli ar putea conduce la blocarea pentru perioade mai lungi a banilor pe care firmele îi au de recuperat de la stat.
Potrivit analizei FICSIMM, proiectul introduce 14 situații noi de risc, care ar urma să fie verificate la fiecare decont de TVA, pentru toate firmele.
Dacă este identificată chiar și o singură astfel de situație, firma ar putea trece de la rambursarea cu control ulterior la inspecție fiscală înainte de rambursarea banilor, susține organizația patronală.
FICSIMM afirmă că o astfel de inspecție poate dura 90 de zile și poate fi prelungită, în timp ce perioada de analiză a dosarului ar urma să crească de la 5 la 15 zile lucrătoare.
Firmele noi pot intra automat în categoria de risc
Una dintre situațiile criticate de mediul de afaceri privește firmele nou-înființate.
Potrivit FICSIMM, o companie înființată cu mai puțin de șase luni înainte de depunerea decontului ar fi considerată automat situație de risc.
Organizația atrage atenția că tocmai firmele aflate la început de drum pot avea sume importante de TVA de recuperat, deoarece fac investiții și cumpără echipamente înainte ca activitatea lor să genereze suficiente vânzări.
„Se pedepsește startul, nu frauda”, susține federația.
Noile criterii ar putea avea și un efect indirect asupra accesului IMM-urilor la contracte cu firme mai mari.
FICSIMM avertizează că, dacă relația cu un furnizor mic, nou sau afiliat ajunge să reprezinte un factor de risc pentru rambursarea TVA a clientului, companiile mai mari ar putea prefera furnizori care nu le expun unei astfel de situații.
În opinia federației, mecanismul poate crea astfel o nouă barieră pentru firmele mici care încearcă să intre în lanțurile de furnizori ale companiilor mari.
Ai cumpărat un utilaj sau ai construit o hală? Creșterea TVA cerută la rambursare poate deveni semnal de risc
Una dintre cele mai importante obiecții pentru firmele care investesc privește creșterea sumei solicitate la rambursare.
O companie care cumpără un utilaj, construiește o hală sau implementează un proiect de investiții poate ajunge în mod firesc să solicite o sumă mai mare de TVA de la stat.
Potrivit FICSIMM, însă, o creștere semnificativă a sumei cerute la rambursare poate declanșa unul dintre filtrele de risc prevăzute de proiect.
Federația dă inclusiv exemplul investițiilor realizate prin proiecte PNRR și susține că, în acest fel, „antreprenorul care investește e tratat mai suspicios decât cel care stă pe loc”.
Problema devine una de lichiditate, mai ales în cazul IMM-urilor.
TVA de recuperat reprezintă bani deja achitați de companie furnizorilor săi. Dacă rambursarea este amânată până după finalizarea unei inspecții, firma trebuie să-și finanțeze activitatea din alte surse în perioada respectivă.
Pentru un IMM cu rezerve financiare mai mici și acces mai scump la creditare, câteva luni în care TVA rămâne blocată pot afecta capacitatea de plată a salariilor, furnizorilor sau a următoarelor investiții, avertizează organizația patronală.
„Transformi rambursarea într-un împrumut forțat, cu dobândă zero”
FICSIMM spune că nu contestă necesitatea controalelor fiscale pentru combaterea fraudei, dar consideră că noile criterii mută o parte prea mare din risc asupra firmelor care funcționează legal.
„Nu contestăm dreptul statului de a lupta cu frauda — îl cerem noi înșine, pentru că frauda lovește exact firmele corecte, prin concurență neloială. Dar aceste criterii propuse de ANAF nu luptă cu frauda, ci pedepsesc firmele care investesc, exportă și cresc”, a declarat Mirabela Miron, președinta FICSIMM și membră a Consiliului Director al Confederației Patronale Concordia.
Ea atrage atenția că TVA solicitat la rambursare nu reprezintă un ajutor acordat firmei de către stat, ci bani pe care compania i-a achitat deja.
„TVA-ul de rambursat este banul firmei, deja plătit furnizorilor, nu un cadou de la stat. Când îl ții blocat luni de zile pe bază de presupuneri, transformi rambursarea într-un împrumut forțat, cu dobândă zero, dat de antreprenorii corecți statului. Pentru un IMM, asta nu e o cifră, ci reprezintă chiria, salariile și comanda următoare”, a mai spus Mirabela Miron.
FICSIMM contestă 7 dintre cele 14 criterii
Federația susține că șapte dintre cele 14 criterii introduse prin proiect sunt incompatibile cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Este vorba despre criteriile 5, 6, 7, 11, 12, 13 și 14 din anexa nr. 6 a proiectului.
FICSIMM invocă, printre altele, cauzele Paper Consult și Zabrus Siret, în care România s-a confruntat cu decizii ale Curții de Justiție a UE în materie de TVA.
„Șapte din cele 14 criterii încalcă deciziile Curții de Justiție a UE, care a interzis clar amânarea rambursării pe bază de calcule automate, tratamentul mai dur al firmelor noi ca simplă categorie și mutarea răspunderii pentru greșelile furnizorului pe umerii cumpărătorului”, susține Loredana Mihăilă, vicepreședintă națională FICSIMM.
„România a mai pierdut la Luxemburg, în cauzele Paper Consult și Zabrus Siret, pe mecanisme asemănătoare. Nu are sens să reconstruim, cu bună știință, exact ce am fost deja obligați să dărâmăm”, a adăugat ea.
Ce modificări cer firmele înainte ca noile reguli să fie adoptate
FICSIMM cere ANAF eliminarea celor șapte criterii pe care le consideră incompatibile cu dreptul european.
Pentru celelalte criterii, federația solicită introducerea unor praguri numerice clare, astfel încât firmele să poată ști înainte de depunerea decontului ce înseamnă, de exemplu, o variație „semnificativă” sau o „frecvență ridicată”.
Organizația mai cere introducerea unei clauze de bună-credință pentru relația cu furnizorii, astfel încât o firmă să nu suporte automat consecințele fiscale ale unor probleme apărute la partenerii săi comerciali.
Printre solicitările transmise ANAF se mai numără rambursarea părții din decont care nu este contestată, comunicarea oficială către firmă atunci când este înscrisă în baza de risc și posibilitatea de a contesta această încadrare.
FICSIMM mai solicită ca noile reguli să nu fie aplicate deconturilor deja aflate în lucru și ca, înainte de adoptarea ordinului, autoritățile să realizeze o analiză de impact asupra IMM-urilor și asupra capacității ANAF de a efectua controalele suplimentare.
Federația critică și perioada de consultare de numai 10 zile, desfășurată în luna august, și cere organizarea unei dezbateri publice înainte de adoptarea modificărilor.
FICSIMM spune că a transmis observațiile către ANAF împreună cu analiza detaliată a celor 14 criterii și jurisprudența europeană pe care își bazează obiecțiile.
Organizația susține că mecanismul de control ar trebui concentrat asupra situațiilor de fraudă fiscală, fără ca rambursarea TVA să se transforme într-o modalitate temporară de finanțare a bugetului de stat din banii companiilor.