Analistul financiar Iancu Guda, care face parte și dintr-un grup consultativ de specialiști ce consiliază Guvernului Bolojan, consideră că majorarea salariilor de care au beneficiar lucrătorii din România într-o perioadă de 15 ani „a fost un medicament necesar”, dar într-o „doză prea mare”, iar multe firme românești „n-au putut suporta” și s-au închis.
În cadrul Fundației Romanian Business Leaders (RBL), Iancu Guda a realizat studiul „Radiografia Antreprenoriatului Românesc” 2010-2024.
„Pe de-o parte, a fost bine că au crescut salariile din România, a fost un efort de a ține oamenii în țară, de a plafona și tempera emigrarea într-o economie europeană cu piață comună a forței de muncă și competitivă din perspectiva salariilor. A fost un medicament necesar, dar o doză prea mare. Dovadă că firmele n-au putut suporta și că în general România a avut o inflație peste media europeană cu 2-3 puncte procentuale mai mare în fiecare an din acești 15 ani. De ce? Au avut costuri mai mari cu salariile, care au ajuns să reprezinte de la 12,4% pondere în cifra de afaceri la 16,6% pondere în cifra de afaceri, în 2024. Deci salariile au crescut mai repede decât cifra de afaceri și asta a fost o provocare” - a declarat Iancu Guda, într-o conferință online organizată de RBL.
El a recunoscut, însă, că, deși au crescut procentual, salariile românilor au pornit de la o bază mică la nivelul anului 2004, înainte de aderarea la Uniunea Europeană.
„Sigur că această creștere a salariilor a fost necesară și pentru creșterea nivelului de trai: am avut o inflație cumulată de 142% în ultimii 15 ani, dar creșterea salariului mediu brut real - peste inflație - a fost cu 134%, cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, unde avansul a fost de 22%. Adevărul fie spus, am avut și o bază de pornire foarte mică - de data aceasta am pornit din 2004, când am pornit pe traseul final de aderare la UE și este de remarcat că România a recuperat, prin convergență, față de UE, dovadă că salariul pe cap de locuitor era 23% (din media UE) în 2004, iar acum a ajuns 54% din media UE și PIB-ul pe cap de locuitor aproape 78% (din media UE)” - a mai explicat analistul financiar.
O treime din firmele românești dispar după primul an: optimizări fiscale și antreprenoriat superficial
În schimb, 2 milioane de firme românești s-au închis în perioada 2010-2024.
„În business, am avut 2 milioane de companii care și-au întrerupt activitatea în acești 15 ani. Atenție, România are astăzi 700.000 de companii! Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat cu România dacă aveam o rată de supraviețuire mai mare” - a arătat Iancu Guda.
Potrivit studiului, rata de supraviețuire a firmelor românești este foarte mică.
„Nu avem o problemă de natalitate a firmelor. Efervescența este foarte mare în România, se înființează foarte multe companii. Media europeană, din soldul de companii se înființează cam 8-9% companii noi în fiecare an. La noi se înființează cam 11-14%. Media pe ultimii 5 ani este 13% în România. La fiecare 100 de companii existente, în România se înființează 13 companii noi pe an. Problema care e: că nu scaleaza și că nu supraviețuiesc. Și aici rata de supraviețuire este foarte mică și România conduce în clasamentul european la rata de închidere a noilor afaceri” - a explicat Iancu Guda.
El a identificat două cauze principale ale închiderii rapide a firmelor românești: fie sunt SRL-uri înființate doar pentru optimizări fiscale ale unor venituri sau contracte individuale, fie antreprenorii au fost superficiali.
„Mai avem o provocare: câte dintre aceste startup-uri sunt cu adevărat companii? Se înființează 100 de companii și după un an mai trăiesc 63. Cum se poate ca o treime să dispară într-un an? Este și această pondere a companiilor care caută contracte individuale sau optimizări sau pur și simplu antreprenoriat superficial, care nu este racordat la realitatea din piață, la business, la concurență, la marje și la un plan de afaceri realist” - crede Iancu Guda.
El consideră că doar 1 din 3 firme active în România poate fi asociată cu un antreprenoriat real.
„Două treimi sunt companii de subzistență, au venituri mai mici de 100.000 EUR și maximum 2 angajați. Aceste companii sunt afaceri de familie, mici business-uri care în general nu-și propun să scaleze, să crească, pentru că durata medie a unei companii este 12 ani. Dacă după 12 ani de activitate business-ul tău are 0, 1 sau 2 angajați și venituri foarte mici, înseamnă că este o problemă de scalare. Unii nu-și doresc, alții nu știu cu să scaleze” - a mai arătat Guda.
Potrivit studiului său, doar 5 firme românești din 1.000 ajung să fie de succes în termen de 15 ani.
„Afacerile mici sunt foarte importante, dar este important ca aceste afaceri să și reziste, să și crească, să aibă cifra de afaceri mare, să angajeze mulți oameni, să facă profituri mari, pentru că doar așa au un efect de tracțiune, nu doar de subzistență. Din 1000 de afaceri, câte ajung să aibă peste 1 milion de euro cifră de afaceri și peste 1 milion de lei profit, după 15 ani? Doar 5. Foarte puțin. Trebuie să creăm un ecosistem astfel încât rata de succes a companiilor să crească”, a mai explicat Iancu Guda.