Anul 2025 a adus mari schimbări pe piața muncii din România: „calitatea” câștigă teren în fața „cantității”, arată un studiu Ernst & Young (EY).
Deși investitorii continuă să aprecieze disponibilitatea forței de muncă, atenția s-a mutat de la costuri spre calitate, cu accent pe competență și adaptabilitate.
„Peste jumătate dintre investitori (55%) spun că piața muncii din România s-a îmbunătățit în ultimii ani, un procent mai bun decât în multe alte domenii. România rămâne o alegere atractivă pentru sectoarele de servicii, producție și manufacturier, însă firmele nu mai caută doar forță de muncă numeroasă, ci oameni cu abilități relevante pentru industrii în schimbare”, spune Claudia Sofianu, Partener, de la EY România.
Ce profiluri se caută
Cererea e mai mare ca oricând pentru profiluri tehnice și digitale, de la ingineri și specialiști în energie, până la oameni cu know-how în AI sau automatizare. Tot mai multe companii observă o nevoie urgentă de formare practică și de măsuri care să încurajeze tinerii să rămână în țară după absolvire.
O altă noutate este că România începe să fie văzută nu doar ca hub de producție, ci și ca o piață emergentă pentru dezvoltarea de idei, tehnologii și produse noi. 41% dintre investitori spun că vor să-și extindă operațiunile de cercetare și dezvoltare în România.
Optimismul din mediul de afaceri nu este însă susținut și de rezultate concrete în sectorul de cercetare-dezvoltare (R&D). În prezent, România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile brute pentru cercetare și dezvoltare (0,52% din PIB), unde media europeană este de 2,26%.
Rezultatele sunt slabe cu toate că există facilități precum deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor eligibile R&D, din impozitul pe profit. Deducerea este pentru costurile directe, precum cheltuielile cu personalul de cercetare și materialele utilizate în activitate.
Mai mult, salariații implicați direct în activități de cercetare pot beneficia de scutire de impozit pe venit, iar companiile care desfășoară exclusiv activități de cercetare-dezvoltare au, teoretic, posibilitatea de a accesa scutirea totală de impozit pe profit pentru primii 10 ani de activitate.
Din 2024, deducerea suplimentară de 50% se aplică și contribuabililor care datorează impozit minim pe cifra de afaceri, extinzând astfel accesul la facilități fiscale.
Ca să beneficieze însă de aceste facilități, firmele trebuie să-și documenteze riguros activitățile de R&D, conform cu standardele internaționale. Puțin firme beneficiază în prezent de scutiri, din cauza cerințelor stricte de documentare.
Provocări pe termen lung
De asemenea, aproape o treime din respondenți (31%) spun că educația nu este corelată cu nevoile de pe piața de business, iar programa școlară ar trebui actualizată pentru a răspunde cerințelor companiilor. În plus, 25% văd în creșterea mobilității muncii o prioritate.
Pe termen mediu, avantajul bazat doar pe costurile scăzute cu forța de muncă se estompează treptat. Competitivitatea viitoare va depinde de cât de bine reușește România să își adapteze forța de muncă la noile realități: digitalizare, tranziție verde, automatizare și inovație.
În plus, România trebuie să se adapteze provocării de a atrage și păstra lucrători calificați, adesea la concurență cu țări din regiune (Polonia, Cehia), care accelerează politicile de atragere a specialiștilor străini, prin facilități fiscale și scutiri de impozite. Și România încurajează „nomazii digitali” și are și legislație în acest sens, iar piața este oprimistă, cu toate că încă nu există statistici oficiale legate de rezultate.