Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat, marți, situația la zi a Planului Național de Redresare și Reziliență și a precizat suma pe care o pierdem din cauza proiectelor care nu pot fi realizate la timp: 6,3 miliarde de euro, din componenta de împrumut.
El a fost marți la reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care au participat și oficiali europeni, printre care directoarea Céline Gauer.
Pe scurt, situația actuală a cifrelor PNRR:
- România are alocați 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
- Până acum, a încasat 10,7 miliarde EUR, cu tot cu avansuri - granturi și împrumuturi.
- Pe partea de granturi, am încasat 5,6 miliarde de euro și mai avem de atras 8 miliarde de euro. Potrivit lui Pîslaru, nu vom avea probleme să luăm acești bani. „Avem deja confirmarea faptului că România nu va pierde niciun euro din componenta nerambursabilă, iar acest lucru este revalidat. Nu există în acest moment vreun risc să avem proiecte care să nu poată fi îndeplinite până în august 2026”, a susținut Pîslaru.
- Pe partea de împrumuturi, România și-a luat gândul de la suma de 6,3 miliarde de euro, reprezentând proiecte care nu pot fi încheiate până la termenul de 31 august 2026. „O serie de proiecte chiar nu se mai pot face”, a spus Pîslaru.
- Din componenta de împrumuturi, România mai speră să acceseze încă aproximativ 2 miliarde de euro, pe lângă cele 5,1 miliarde de euro (cu tot cu avansuri) obținute până acum, din credite.
- În aproape 5 ani, în cadrul PNRR, România a realizat 27% din țintele și jaloanele asumate, pentru 1% are fonduri suspendate (din cererea de plată 3) și mai are de realizat încă 72%, ținte și jaloane ne-evaluate. În total, PNRR-ul României cuprinde 294 de investiții și 224 de reforme (ținte și jaloane). PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021 și are termen de realizare 31 august 2026.
De menționat că în PNRR, România și celelalte state UE au de respectat două termene principale:
- 31 august 2026 - finalizarea proiectelor eligibile.
- 31 decembrie 2026 - primirea ultimei plăți de la Comisia Europeană, dacă toate facturile dovezile de cheltuire a banilor sunt în regulă.
Segmente de autostradă scoase din PNRR. Proiecte salvate pentru companii
Suma pe care România și-o asumă ca fiind pierdută din PNRR din cauza proiectelor care nu au șanse să termine a scăzut, totuși, de la 7,8 miliarde de euro, cât se cunoștea acum trei săptămâni, la 6,3 miliarde de euro, în prezent.
Printre proiectele pe care România le scoate voluntar din componenta de împrumuturi a PNRR, pentru că nu mai pot fi terminate până pe 31 august 2026, se numără segmente din autostrada A 7 (Autostrada Moldovei, care ar trebui să conecteze Bucureștiul cu Vama Siret, în nord-estul țării) și autostrada A8 (Autostrada Unirii, care ar trebui să ducă de la Târgu Mureș spre est, până la Ungheni).
„Sunt segmente de autostradă scoase din PNRR din cauza problemelor de achiziții publice. Este vorba despre nerespectarea Regulamentului european cu privire la achizițiile publice, anumite erate nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE”, a explicat ministrul Pîslaru.
Pentru aceste segmente de autostrăzi, Guvernul are în vedere surse alternative de finanțare: fonduri naționale, credite de la Banca Europeană pentru Investiții și fonduri europene din Politica de Coeziune.
În schimb vor fi fost „salvate” unele proiecte finanțate din împrumuturi PNRR, printre care și cele destinate companiilor. Ministrul a enumerat aici:
- 437 milioane de euro din Valul renovării (reabilitarea termică a clădirilor),
- suplimentarea alocată școlilor verzi și infrastructurii universitare,
- transformarea digitală a administrației centrale prin proiecte derulate de Agenția pentru Digitalizarea României (ADR), din subordinea Ministerului Economiei,
- La energie, producția de hidrogen verde, producția de CHP (producție combinată de energie electrică și termică prin instalații de cogenerare), lanțul de baterii inovative. „Au avut întârzieri și, parțial, la anumite contracte a trebuit să renunțăm, dar le-am repus pe masă”, a spus Dragoș Pîslaru.
- La Ministerul Mediului, sisteme apă-canal și recâștigarea a cel puțin 2.000 de hectare de împădurire suplimentare, deci se va ajunge la un total de 20.000 ha de suprafețe noi împădurite.
- La Ministerul Sănătății, menținerea integrală a obiectivului legat de centrele comunitare integrate, cabinete de planificare familiale și recuperare. Pe lângă cele 5 spitale care erau agreate de Comisia Europeană ca fiind fezabile să fie finanțate din PNRR, acum mai pot fi realizate până încă 7 spitale, potrivit ministrului. Inițial fuseseră prevăzute 27 de spitale finanțabile prin PNRR.
- În plus, se discută cu Comisia Europeană capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare a României, pentru instrumente financiare.
Această situația nu a fost, totuși, stabilită oficial, încă, prin discuțiile cu Comisia Europeană.
„Nu vă pot spune că sunt obținute. În discuția pe care am avut-o cu Comisia Europeană, ministerele de linie au adus argumente pentru care aceste investiții sunt fezabile, au rămas că vor trimite documente adiționale, există o apreciere a Comisiei Europene că unele lucruri sunt mai fezabile decât altele, nu avem până în acest moment o închidere pe acest subiect și nici suma exactă pe instrumente financiare, ci doar confirmarea că este în discuție și că vom vedea o injecție de capital în noua Bancă de Investiții și Dezvoltare. Avem o înțelegere că săptămâna aceasta vor fi puse pe masă restul dovezilor pe care le-am mai detaliat astăzi, iar săptămâna viitoare urmează ultimele discuții tehnice pentru a ne așeza pe cele două componente de grant și de împrumut”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.