O sursa de finantare tot mai folosita de micile firme in occident isi face simtita prezenta si in Romania. Crowdfunding-ul, sau multifinantarea, mai pe romaneste, se practica si la noi din ce in ce mai serios. Statul planuieste sa reglementeze aceasta metoda prin care firmele aflate la inceput de drum pot obtine fonduri pe principiul "cate putin de la cat mai multi".
Prin crowdfunding, un antreprenor cere bani de la un numar cat mai mare de persoane fizice sau firme pentru realizarea unui proiect bine definit. Pentru a ajunge la un numar mare de potentiali investitori, antreprenorul care apeleaza la crowdfunding are la dispozitie platforme specializate pe internet.
Crowdfundingul a capatat proportii odata cu internetul, insa metoda a fost folosita cu mult inainte de aparitia online-ului. Un exemplu este constructia Ateneului Roman din Bucuresti, care a inceput in anul 1886 si cu bani obtinuti prin subscriptie publica sub indemnul "Dati un leu pentru Ateneu!" . Sub acelasi indemn, s-au strans bani si in anii '90 pentru renovarea cladirii.
Totusi, exista deosebiri importante intre corwdfunding-ul de azi si subscriptiile publice cu caracter non-profit:
- Crowdfundingul urmareste profitul atat pentru antreprenorul care strange banii pentru proiect, cat si pentru investitori.
- Prin corwdfunding, investitorii obtin parti sociale sau actiuni in proiectul pe care il finanteaza.
- Platformele online care mijlocesc strangerea de fonduri percep si ele un comision din banii stransi.
- Diverse guverne din lume au reglementat strict crowdfindingul ca metoda specifica de finantare.
Cum vrea Guvernul Romaniei sa reglementeze Crowdfundingul
Statul intentioneaza sa reglementeze si sa limiteze activitatea de crowdfunding, printr-un proiect de lege initiat de Departamentul pentru IMM-uri din Guvern, in septembrie 2014. De atunci, insa, initiativa a ramas blocata pana in prezent pe circuitul decizional din ministere, Guvernul nereusind sa o adopte si sa o trimita la Parlament ca proiect de lege.
Pe scurt, firma care strange fonduri se alege cu banii, pe care ii poate folosi strict pentru proiectul pentru care i-a strans. Investitorii primesc parti sociale / actiuni in companie in schimbul investitiei, sau dobanda, in cazul in care ofera un imprumut firmei dezvoltatoare de proiect.
Florin Jianu, fost ministru pentru IMM-uri, care a initiat in Guven proiectul de lege, sustine ca textul propus de el asigura un cadru de protectie a investitorilor si a firmelor care strang bani prin crowdfunding in Romania.
"Aceste platforme online sunt acreditate si nimeni nu poate sa puna acolo proiecte fictive si sa dispara. Iar aici Autoritatea pentru Supraveghere Financiara trebuie sa se implice si sa urmareasca", a declarat, pentru HotNews, Jianu, actual presedinte al Patronatului Tinerilor Intreprinzatori din Romania.
In proiectul de lege, guvernantii definesc crowdfunding-ul drept finanțare participativă a proiectelor, sub forma de investitii directe, realizate de investitori, la cererea unor dezvoltatori de proiecte.
Investitorii pot fi persoane fizice sau firme, care insa asteapta un profit în urma investiţiei de capital.
La randul lor, cel care cere finantarea nu poate fi decat o persoana juridica, potrivit proiectului de la Guvern.
De asemenea, finanțarea trebuie sa fie destinată unui proiect specific, identificat printr-un .indicativ de proiect
Limitarile din proiectul de lege al Guvernului:
- Suma maximă de fonduri colectate pentru un proiect prin crowdfunding este de 1 milion de euro, echivalent in lei, la cursul Băncii Nationale, din ziua postării proiectului.
- Suma maxima pe care o poate oferi un singur finantator pentru acelasi proiect este de 1.000 de euro, pe aceeasi platforma de crowdfunding.
- Un singur finantator pe platformele de crowdfuning nu poate investi mai mult de 5.000 de euro în toate proiectele publicate de aceeaşi platformă pentru finanțare participativă pentru o perioadă de 12 luni.
- Un proiect poate cere finantare un timp limitat, iar teremnul declarat de firma dezvoltatoare este depasit, investitorii isi primesc banii inapoi. "Platforma va face public faptul ca finantarea se realizeaza pe principiul <<totul sau nimic>> şi va descrie implicaţiile pentru potenţialii investitori dacă nu se obţine finanţare în intervalul de timp stabilit".
- Firma dezvoltatoare trebuie sa aiba asigurati minimum 5% din valoarea totala a finantarii pe care o cere pentru proiect.
Viitoarea lege initiata in Guvern prevede si conditii de infiintare si amenzi mari pentru platformele de crowdfunding:
- Platformele pot fi infiintate doar de firme care au un capital social minim de 25.000 de euro, plus o asigurare de răspundere profesională.
- Platformele, angajatii sau actionarii lor nu pot participa in proiectele finantate prin intermediul lor.
- Pentru a putea functiona, platformele de crowdfunding trebuie sa se inregistreze in Registrul general prevăzut de legea 297/2004 privind piata de capital, sub egida Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF). In caz contrar, initiatorii risca sanctiuni penale si amenzi de 20.000 de euro.
- Platformele de crowdfunding trebuie sa ofere investitorilor informatiile despre proiectele publicate si despre conditiile in care se fac investitiile. Tot platformele trebuie sa se asigure ca firmele dezvoltatoare au cei minimum 5% pentru proiect in contul colector in care se strang finantarile participative.
- Platforma are si obligatia sa restituie investitorilor banii din contul colector, daca nu se strange suma necesara proiectului in termenul fixat initial si trebuie sa-i informzeze pe investitori de la bun inceput ca ei isi asuma riscul unui eventual esec al viitoarei investitii (daca se strang banii necesari si se realizeaza). pentru incalcarea acestor reguli, platforma risca amenzi de 10.000 de euro.
Proiectul de lege blocat momentan in Guvern face distinctie intre crowdfunding, care este destinat afacerilor, si campaniile de sponsorizare sau actiunile umanitare, care nu fac obiectul reglementarilor si limitarilor propuse.
Urmareste aici un interviu cu Florin Jianu despre crowdfunding:
- Romania in UE, la crowdfunding
Uniunea Europeana studiaza in prezent posibilitatea reglementarii platformelor de crowdfunding, care functioneaza deja se ani buni mai ales in europa de Vest. Romania se afla printre codasele UE la acest capitol, cu numai doua platforme de "finantare alternativa", potrivit studiului Moving Mainstream, al Universitatii Cambridge si al companiei de consultanta EY, publicat la inceputul anului 2015.
Cel mai bine sta Marea Britanie (65), urmata de Spania (34), Franta (33), Germania si Olanda (cate 31). Intre fostele tari comuniste, liderul este Polonia (11). Bulgaria are o platforma, Ungaria are doua (la fel ca noi), Cehia are tot doua, iar Slovacia are una singura.
Numarul de platforme de finantare alternativa in Europa - studiul Universitatii Cambridge si EY (Sursa: Comisia Europeana)
Revenind la Romania, exemple de platforme de crowdfunding sunt site-urile Multifinantare si Crestemidei.
Aici gasim, de exemplu, proiectul unui incalzitor de apa, pentru care firma dezvoltatoare isi propune sa stranga 1,5 milioane de lei. Sunt si multe proiecte in zona non-profit, care fac obiectul mai degraba campaniilor de fundraising sau de sponzorizare. Un exemplu este un film de scurtmertraj, intitulat "777", pentru care realizatorii au strans deja suma pe care si-au propus-o, 3.000 de lei.
Precizare: Hotnews nu a utilizat si nu a efectuat verificari asupra corectitudinii acestor platforme, mentionate cu titlu de exemplu.
- Americanii - campionii crowdfundingului
Cei mai avansati din lume in finantarea participativa par a fi americanii. In SUA, functioneaza cele mai mari doua platforme de crowdfunding: Kickstarter si Indiegogo.
