Economia României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026, iar în trimestrul al doilea Produsul Intern Brut a fost cu 0,4% sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția întărește posibilitatea ca România să încheie anul în recesiune, estimează Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia.
În trimestrul al doilea din 2026, economia a stagnat față de primele trei luni ale anului și a scăzut cu 0,4% față de trimestrul al doilea din 2025, pe seria brută, potrivit datelor-semnal publicate de INS.
Pentru întreg primul semestru, Produsul Intern Brut a fost cu 0,8% mai mic față de perioada similară din 2025.
Iulian Lolea, economist-șef al Confederației Patronale Concordia, spune că rezultatul este ușor sub așteptările organizației patronale și crește probabilitatea unei contracții economice pe ansamblul anului.
„Datele privind creșterea economică în T2 2026 au arătat o evoluție slabă, cu o scădere față de aceeași perioadă a anului trecut de 0,4% pe seria brută și o stagnare față de trimestrul anterior. Această dinamică este în concordanță cu evoluția slabă a vânzărilor cu amănuntul, ceea ce arată că, cel mai probabil, consumul privat a fost cel care a condus la scăderea economiei”, afirmă Lolea.
Concordia: O recesiune de aproximativ 0,5% în 2026 devine tot mai probabilă
Economistul Concordia estimează în prezent că PIB-ul României ar putea scădea cu aproximativ 0,5% în 2026.
„Este un rezultat ușor sub așteptările noastre, care întărește și mai mult posibilitatea unei recesiuni ușoare în 2026”, spune Iulian Lolea.
Evaluarea Concordia este apropiată de cea mai recentă prognoză a agenției Fitch Ratings. La începutul lunii august, Fitch a estimat că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026, menținând ratingul suveran la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și perspectiva negativă.
Prognoza marchează o deteriorare importantă față de estimările făcute la începutul anului. În martie, de exemplu, Erste Research anticipa încă o creștere economică de aproximativ 1% pentru România în 2026 și miza pe accelerarea investițiilor finanțate din bani europeni pentru a compensa consumul privat slab.
Consumul, unul dintre principalele puncte slabe ale economiei
Slăbirea consumului este una dintre explicațiile indicate de Concordia pentru evoluția PIB.
Modelul de creștere bazat în mare măsură pe consum dădea semne de epuizare încă de la începutul anului. OECD arăta în raportul economic pentru România publicat în primăvară că ritmul de creștere a PIB coborâse de la 2,3% în 2023 la 0,9% în 2024 și aproximativ 0,7% în 2025, iar consumul privat, unul dintre motoarele tradiționale ale economiei românești, începuse deja să slăbească în cursul anului trecut.
Concordia avertiza încă din luna iulie că scăderea încrederii consumatorilor și deteriorarea sentimentului economic pot continua să afecteze vânzările și activitatea companiilor.
Pentru firme, o perioadă prelungită de consum slab poate însemna vânzări mai mici, presiune asupra marjelor și amânarea investițiilor, în special în sectoarele dependente de cererea internă.
Ce ar putea susține economia în a doua jumătate a anului
Concordia se așteaptă totuși la o evoluție ceva mai bună în semestrul al doilea, pe fondul reducerii inflației, al unei eventuale reveniri a încrederii și, mai ales, al reluării cheltuielilor publice și accelerării proiectelor finanțate prin PNRR.
„Pentru întreg semestru, scăderea a fost de 0,8%. Pentru semestrul al doilea, ne așteptăm la o evoluție ușor mai bună, susținută atât de semnale de stabilizare, reducerea inflației către 6% în T3 și revenirea ușoară a încrederii firmelor și populației, cât și de factori concreți de creștere: reluarea cheltuielilor publice amânate din prima parte a anului și finalizarea PNRR, cu infuzie de fonduri europene”, spune Lolea.
În aceste condiții, Concordia estimează că scăderea economiei ar putea fi limitată la aproximativ 0,5% pe ansamblul anului.
„Doar în aceste condiții putem estima că anul 2026 se va încheia cu o recesiune ușoară, apropiată de -0,5%”, precizează economistul.
Investițiile finanțate din fonduri europene au fost văzute încă de la începutul anului drept principalul factor care ar putea compensa consumul slab. Erste Research estima în martie că investițiile ar urma să accelereze în 2026, susținute de volumul mare de fonduri europene disponibile și de încercarea autorităților de a maximiza absorbția acestora.
Noile date arată însă că acest impuls devine crucial: fără accelerarea investițiilor în ultimele luni ale anului, economia riscă să nu mai poată compensa scăderea cererii interne.
Ratingul de țară și formarea unui nou Guvern, două riscuri pentru economie
Lolea atrage atenția că revenirea economică nu depinde numai de consum și investiții, ci și de stabilitatea politică și de continuarea reducerii deficitului bugetar.
„Îmbunătățirea activității economice în S2 2026 depinde puternic și de condițiile externe, dar și de consolidarea încrederii odată cu numirea unui nou guvern. Totodată, este extrem de importantă continuarea eforturilor pentru ajustarea deficitului bugetar și pentru menținerea ratingului de țară. Acestea rămân condițiile esențiale pentru orice viitoare revenire a creșterii economice”, afirmă economistul-șef Concordia.
Riscul este semnalat și de Fitch. Agenția de rating arăta la 1 august că instabilitatea politică reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale a României și poate întârzia reformele necesare pentru accesarea banilor europeni din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Fitch estimează un deficit bugetar de aproximativ 5,9% din PIB în 2026 și avertizează că riscurile pentru continuarea consolidării fiscale rămân semnificative.
Menținerea ratingului României în categoria „investment grade” este importantă și pentru companii, deoarece influențează costul finanțării statului și, indirect, condițiile de creditare din întreaga economie.
Datele din trimestrul al doilea arată astfel o economie aflată aproape de stagnare, cu un consum slăbit și cu o dependență tot mai mare de investițiile publice și de fondurile europene pentru a limita contracția în ultimele luni ale anului.