Utilizarea crescută a mass-mediei online și offline din România pe parcursul anului 2025 a stimulat cheltuielile de publicitate, care au atins un record de 847 milioane EUR, iar persoanele private și companiile au donat 4,5 milioane EUR pentru a sprijini mass-media independentă din țară, arată datele dintr-un studiu internațional, care a cuprins și date despre România, transmis, marți, StartupCafe.ro.
Reuters Institute Digital News Report 2026 marchează 10 ani de parteneriat între Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București și Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford.
Studiul cuprinde rezultatele unei cercetări academice a consumului de informație și opinie a audiențelor digitale din 48 de piețe de media, inclusiv România, acoperind jumătate din populația globului.
În ultimul an, jurnalismul de foarte bună calitate realizat de unele redacții tradiționale și de echipe de jurnalism de investigație independente i-a mobilizat pe români să voteze la alegerile prezidențiale și parțiale, precum și să organizeze proteste împotriva femicidului și a „sistemului de justiție capturat”. În același timp, alte redacții și unele conturi de social media au răspândit dezinformări, teorii ale conspirației și discursuri instigatoare la ură, încercând să influențeze rezultatele alegerilor și să pună presiune pe noul guvern de coaliție, sunt câteva dintre observațiile studiului.
„Posibilitatea ca un candidat de extremă dreaptă să câștige alegerile prezidențiale din mai 2025 a intensificat neliniștea la nivelul societății. Interesul pentru informație a crescut în rândul unei părți importante din public. Acoperirea mediatică a stimulat participarea la alegeri, în timp ce campanii separate împotriva unor probleme precum violența de gen au contribuit la adoptarea unei legi împotriva femicidului.
Sunt de remarcat investigațiile dure și foarte bine documentate de la PressOne, Snoop, Captura sau Recorder, despre extrema dreaptă, despre mercenarii români din Africa, despre lucrările publice ilegale sau despre manipularea sistemului de justiție de către cei puternici. În același timp cu susținerea reală din partea publicului, jurnaliștii s-au confruntat cu amenințări cu moartea, intimidări legale, campanii de denigrare, trolling online și alte măsuri punitive din partea politicienilor și a membrilor sistemului judiciar”, a declarat Raluca Radu, autoare a paginii despre România din Digital News Report.
Utilizarea crescută a mass-mediei online și offline în 2025 a stimulat cheltuielile de publicitate, care au atins un record de 847 milioane EUR în 2025, excluzând publicitatea politică și campaniile exclusiv online, după cum arată Media Fact Book. În 2025, partidele politice au cheltuit 22,7 milioane EUR din finanțarea statului alocată pentru „presă și propagandă”, proporțional cu reprezentarea lor la nivel local și central, din datele Expert Forum. Cele două mari partide politice au direcționat o parte semnificativă din subvențiile lor către unele organizații de știri, cumpărând bunăvoință pentru propriii candidați, cu clauze de confidențialitate pentru a obstrucționa transparența.
Totodată, aproximativ 4,5 milioane EUR au fost donate de persoane private și companii pentru a sprijini mass-media independentă, remarcă analiza dedicată României din Digital News Report 2026.
Interesul pentru știri, în scădere. Conținutul video, preferat de români
Segmentul celor foarte interesați de știri a început să scadă accentuat pe fondul crizelor provocate de pandemie, în 2021, și de atacarea Ucrainei de către Rusia, în 2022. Dacă 7 din 10 persoane chestionate în 2017 erau extrem și foarte interesate de știri, procentul acestora s-a redus la 43% în 2026. În tot acest timp a crescut numărul celor deloc interesați de știri, de la 0%-1% în 2017-2022, la 5% în 2026. Cei mai mulți se declară în 2026 fie oarecum interesați, fie nu foarte interesați de știri (ușor peste jumătate, cumulat).
Scăderea interesului pentru informație a avut ca efect utilizarea din ce în ce mai redusă a diverselor tipuri de media pentru acces la informație, în ultimul deceniu. Televiziunea, care înregistrează o scădere de 26 de puncte procentuale între 2017 și 2026, rămâne totuși mediul preferat de informare pentru majoritatea publicului digital (58%).
Crește importanța platformelor de socializare și a platformelor video pentru accesul la informație, însă peste jumătate din publicul digital este îngrijorat de informațiile false din online (56%) și numai 2 din 10 persoane au încredere în informația pe care o găsesc pe platformele de socializare.
8 din 10 persoane au urmărit conținut video online în săptămâna precedentă completării chestionarului DNR. Dintre cei care urmăresc conținut video pe Facebook, YouTube sau TikTok, un procent însemnat declară că au urmărit știri în direct (18%) sau materiale mai lungi de 20 de minute (9%, pe Facebook și TikTok, și 20%, pe YouTube), contrazicând percepția că publicul este atras online de materiale video foarte scurte.
Jumătate din eșantionul DNR (51%) spune că se informează cu ajutorul creatorilor de conținut sau al influencerilor de pe rețelele de socializare, în general, iar 3 din 10 declară că urmăresc un creator de conținut axat pe știri. Cu toate acestea, spre deosebire de alte piețe de media unde vocile influencerilor au un rol important în spațiul public, în România niciun creator de conținut nu este identificat de mai mult de 1% din eșantion.
În privința căutării surselor de știri care să confirme punctele de vedere ale audienței, cei mai mulți preferă surse care să nu aibă un anume punct de vedere (43%), însă 27 % preferă știri din surse care să le confirme părerile. Totuși, 20% nu știu dacă preferă surse de știri în acord, dezacord sau neutre în raport cu punctele lor de vedere.
Anul acesta, Digital News Report a cuprins câteva întrebări legate în mod special de serviciul public de media. În ultimul deceniu, și TVR, și Radio România au fost prezente în topul utilizării săptămânale a brandurilor de media offline și în topul încrederii. Pentru 2026, 17% din publicul digital declară că a urmărit TVR și 13% că a urmărit Radio România în săptămâna dinaintea sondajului, pentru a se informa, iar peste jumătate spun că au încredere în aceste branduri.
3 din 10 persoane consideră că media de serviciu public are o influență pozitivă asupra vieții din România (29% atitudine pozitivă, față de 26%, atitudine negativă), pentru că oferă acces la informație națională și regională (53% dintre cei care au răspuns pozitiv) și pentru că oferă știri de încredere (44% dintre cei care au răspuns pozitiv).
În România, studiul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online, distribuit în perioada 9 ianuarie - 5 februarie 2026, pe un eșantion de 2.030 de persoane. Rezultatele se referă numai la publicul digital, reprezentat pe criterii de vârstă, sex, regiune și educație, iar diferențe de +/- 2% nu sunt considerate relevante din punct de vedere statistic.
Datele studiului pot fi accesate AICI.