Mihai Filip, CEO OVES Enterprise: „Putem livra tehnologie românească pentru detectarea și interceptarea dronelor de tipul celor folosite de Rusia”. Compania spune că livrează deja soluții pentru Ucraina. „Vorbim despre tehnologie validată în scenarii operaționale, unde viteza de reacție, precizia și adaptarea la amenințări reale contează mai mult decât orice demonstrație teoretică”.

O dronă rusească de tip Geran 2 a explodat în noaptea de 28 spre 29 mai într-un bloc de locuințe din Galați, provocând rănirea a două persoane și evacuarea a aproximativ 70 de locatari.

Incidentul vine după zeci de încălcări ale spațiului aerian românesc și zeci de situații în care autoritățile au recuperat fragmente de drone rusești pe teritoriul țării. Cu toate acestea, România nu a anunțat până acum doborârea vreunei drone Geran sau Shahed care a pătruns în spațiul aerian național.

În paralel, mai multe companii românești din zona defence-tech spun că dezvoltă deja tehnologii capabile să detecteze și să intercepteze astfel de amenințări.

Printre ele se numără OVES Enterprise, companie care spune că poate furniza tehnologie românească pentru combaterea dronelor folosite de Rusia, precum și Qognifly, startup care a prezentat în acest an propriul sistem de interceptare.

România numără incidente. Startup-urile spun că au soluții

Potrivit datelor oficiale citate de Reuters, România a înregistrat până acum 28 de încălcări ale spațiului aerian și 47 de situații în care au fost recuperate fragmente de drone rusești.

Cele mai multe incidente au avut loc în zona Galați-Tulcea, în apropierea graniței cu Ucraina și a porturilor Ismail și Reni, aflate frecvent sub atac.

Pentru prima dată însă, o astfel de dronă a rănit oameni și a provocat distrugeri importante într-un bloc de locuințe din România.

În acest context, StartupCafe a întrebat companii românești care dezvoltă sisteme anti-dronă dacă tehnologia construită local ar fi putut preveni un astfel de incident.

„Noi putem livra tehnologie românească pentru detectarea și interceptarea dronelor de tipul celor folosite de Rusia. Dar eficiența reală a unui astfel de sistem se construiește iterativ, împreună cu ministerele apărării și structurile operaționale din fiecare țară. Așa lucrăm și în Ucraina: dezvoltăm, testăm și ajustăm tehnologia împreună cu cei care o folosesc în teren, pentru ca sistemul să răspundă unor condiții reale de luptă”, a declarat pentru StartupCafe Mihai Filip, CEO OVES Enterprise.

Fondatorul OVES subliniază că sistemele în care a fost integrată tehnologia Nemesis AI „și-au demonstrat eficiența în zone reale de conflict, nu doar în poligon sau în prezentări tehnice”. 

„Aceasta este diferența esențială: vorbim despre tehnologie validată în scenarii operaționale, unde viteza de reacție, precizia și adaptarea la amenințări reale contează mai mult decât orice demonstrație teoretică”, a mai spus el. 

De ce o dronă interceptoare nu este suficientă

Fondatorul OVES spune că discuția despre interceptare este adesea simplificată excesiv.

„Trebuie spus însă foarte clar că nu este vorba doar despre o dronă interceptoare. Un sistem eficient presupune radar, senzori, camere, comandă și control, fuziune de date, algoritmi de identificare și o platformă de interceptare capabilă să acționeze rapid. Interceptorul este doar componenta finală a unui lanț tehnologic mai amplu”.

Compania dezvoltă împreună cu parteneri mai multe tipuri de interceptori, de la platforme electrice de dimensiuni reduse până la sisteme cu propulsie termică și turbojet. În centrul arhitecturii se află Nemesis AI, tehnologia care identifică ținta, calculează traiectoria optimă și coordonează interceptarea.

Cum funcționează interceptorul dotat cu AI

Într-un scenariu operațional simplificat, un radar detectează drona ostilă, o cameră de la sol este orientată către țintă, iar sistemul face lock pe amenințare. După confirmarea țintei, interceptorul decolează și este ghidat către zona în care se află drona inamică. În momentul în care amenințarea intră în câmpul vizual al interceptorului, Nemesis AI preia detecția, calculează traiectoria și ajustează interceptarea în timp real.

Potrivit companiei, sistemele în care a fost integrată această tehnologie au fost testate în zone reale de conflict.

„Sistemele în care a fost integrată tehnologia Nemesis AI și-au demonstrat eficiența în zone reale de conflict, nu doar în poligon sau în prezentări tehnice”, afirmă Filip.

StartupCafe a scris recent despre INTERJET, noul proiect al celor de la OVES. Este vorba despre o dronă de interceptare cu turbină, proiectată pentru ținte aeriene rapide și scenarii de luptă în care reacția autonomă și viteza devin critice. Platforma este gândită pentru viteze de până la 500 km/h, autonomie de circa 45 de minute și o rază de operare de aproximativ 200 de kilometri. Compania spune că are deja precontracte cu beneficiari militari din Ucraina și Orientul Mijlociu.

De ce nu vedem astfel de sisteme în dotarea României

Deși spune că participă la demonstrații și exerciții în mai multe țări, OVES afirmă că dezvoltarea unor astfel de produse este dificilă fără o perspectivă clară privind testarea și achiziția.

„Este greu să justifici participarea repetată la demonstrații dacă nu există o vizibilitate minimă privind un plan de achiziție, un buget sau o foaie de parcurs clară”.

CEO-ul companiei afirmă că OVES a încercat inclusiv să aducă în România un sistem avansat dezvoltat împreună cu parteneri americani, însă nu a reușit să obțină o scrisoare de intenție care să justifice costurile logistice ale demonstrației.

„În alte țări facem astfel de demonstrații pentru că există un cadru mai clar: o nevoie operațională formulată, un interes de achiziție și o perspectivă concretă de integrare”.

Qognifly și noul val de startup-uri defence-tech

OVES nu este singura companie locală care încearcă să intre pe piața interceptării dronelor.

Startup-ul bucureștean Qognifly a prezentat în 2026 sistemul Drone Wall, care combină senzori, software de management al apărării aeriene și interceptori autonomi. Compania dezvoltă inclusiv interceptorul STUD împreună cu partenerul american XDOWN și a anunțat planuri de producție în România.

Pe piață mai activează și alte companii din zona defence-tech și counter-UAS, inclusiv Orbotix Industries și Optoelectronica 2001, însă OVES și Qognifly sunt printre puținele firme care au vorbit public despre dezvoltarea unor interceptori autonomi dedicați.

O piață de 150 de miliarde de euro și o întrebare pentru statul român

Momentul coincide cu lansarea programului european SAFE, prin care Uniunea Europeană pune la dispoziția statelor membre până la 150 de miliarde de euro pentru dezvoltarea și achiziția de capabilități de apărare.

Pentru startup-urile românești, miza nu este doar tehnologică. Este și una industrială. În timp ce Europa caută soluții mai ieftine și mai rapide pentru combaterea dronelor, companiile locale încearcă să demonstreze că pot construi astfel de sisteme în România.

După incidentul de la Galați, întrebarea devine tot mai greu de evitat: dacă există companii locale care spun că dezvoltă deja tehnologia necesară, când va începe România să o testeze și să o integreze efectiv?