Riscul de dezangajare de fonduri europene aferent anului 2025 se ridică la 5 miliarde de euro, a avertizat, miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Este vorba despre fonduri europene pe care România riscă să le piardă astfel, pentru că nu le-a utilizat în perioada în care i-au fost alocate.
„Acum, trebuie realizată o analiză obiectivă și întreprinse toate diligențele pentru evitarea riscului de decomitere de peste 5 miliarde euro aferent anului 2025”, a afirmat Boloș, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro.
Revenit în decembrie 2024 la MIPE, după un an și jumătate în care a fost ministru de Finanțe, Boloș a avut o serie de discuții cu „echipa de specialitate” din Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, privind următoatrele probleme:
- „accelerarea implementării PNRR,
- impulsionarea finalizării perioadei de programare 2014-2020,
- consolidarea situației apelurilor de proiecte aferente exercițiului financiar 2021-2027
- și pentru a preveni riscul de decomitere”.
„Timpul nu este de partea noastră, dar ne-am asumat să lucrăm în ritm accelerat la un plan pe care să-l implementăm printr-o colaborare strânsă cu toate instituțiile și beneficiarii implicați, pentru a livra rezultate vizibile încă de lunile următoare”, a mai spus Boloș.
MIPE a menționat următoatele priorități pentru perioada următoare:
-
Deblocarea implementării PNRR și o posibilă renegociere cu Comisia Europeană
„Evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, astfel încât reformele și investițiile propuse să rămână în parametri optimi și să aducă beneficii reale” - este prima prioritate menționată de MIPE.
În urma unei analize, „investițiile întârziate” din cadrul PNRR au fost încadrate „în diferite categorii de risc”.
România a renegociat deja PNRR cu Comisia Europeană, pentru e elimina limita de cheltuieli cu pensiile, dar acum MIPE se gândește să redeschidă negocierile cu Bruxelles-ul.
„Simultan, se examinează posibile scenarii privind renegocierea PNRR, astfel încât România să rămână aliniată priorităților europene și să evite blocajele în accesarea următoarelor tranșe de finanțare” - a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Reamintim că alocarea PNRR (modificată deja) este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro în împrumuturi, 13,6 miliarde euro în granturi) și acoperă 66 de reforme și 113 investiții (179 de măsuri), structurate în jurul a 16 componente, care conțin 518 jaloane și ținte.
-
Închiderea proiectelor fazate din perioada de programare 2014-2020
A doua prioritate enunțată de MIPE estre „închiderea și monitorizarea atentă” a proiectelor fazate din perioada de programare 2014-2020, cadru financiar care s-a încheiat oficial la 31 decembrie 2023.
Proiectele fazate sunt acele proiecte mari începute în perioada de programare 2014-2020, care au rămas nefinalizate, urmând să fie finanțate mai departe din noile fonduri europene, alocate în perioada de programare 2021-2027.
Astfel, MIPE spune că urmărește „o valorificare integrală a fondurilor deja angajate”.
La final de 2024, România a primit 23,9 miliarde euro (din sumele solicitate Comisiei Europene pentru exercițiul financiar 2014-2020, ajungând la un procent de 99,4%, conform MIPE.
„Pentru a închide cu succes perioada de programare 2014-2020, eforturile se vor concentra pe verificarea și validarea finală a cheltuielilor efectuate, astfel încât toate sumele declarate să fie eligibile și conforme cu reglementările europene. Această etapă presupune realizarea controalelor administrative și a auditului final, transmiterea pachetelor de închidere către Comisia Europeană și gestionarea eventualelor ajustări și corecții financiare” - a menționat sursa citată.
-
Prevenirea riscului de dezangajare de fonduri europene din perioada de programare 2021-2027
În fine, cea de-a treia prioritate anunațtă de MIPE este „prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027, prin corelarea intervențiilor și a apelurilor de proiecte cu obiectivele financiare și indicatorii specifici”.
„Decomiterea” de fonduri europene este un termen care vine din limba engleză, de la „decommitment”, care în limba română se traduce prin dezangajare de fonduri europene. Prin dezangajare de fonduri europene, țara pierde practic acele fonduri europene care i-au fost alocate și pe care nu le-a utilizat în termenul stabilit.
În perioada de programare 2021-2027, România are la dispoziție 45 de miliarde de euro, prin 16 programe (8 programe naționale și 8 programe regionale). Până în prezent, autoritățile de management care gestionează programele 2021-2027 au semnat cu beneficiarii 3.500 contracte de finanțare în valoare totală de aprox. 35,3 miliarde euro, din care aprox. 18,5 miliarde euro contribuție UE (60% din alocarea UE).
„O atenție deosebită este acordată prevenirii riscului de decomitere pentru 2025” - subliniază Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în comunicatul transmis, miercuri, publicației StartupCafe.ro.
Principalele măsuri anunțate de MIPE, pentru perioada următoare sunt:
„Realizarea măsurilor care conduc la îndeplinirea condițiilor favorizante (setul de cerințe de bază pe care un stat membru trebuie să le îndeplinească înainte de a putea primi rambursări pentru proiectele finanțate prin fondurile europene)”.
„O coordonare riguroasă în aplicarea unitară a măsurilor orizontale (cum ar fi ajutorul de stat, achizițiile publice, costurile simplificate etc.) la nivelul tuturor entităților implicate în gestionarea fondurilor nerambursabile”.
„Autoritățile de management se vor concentra pe activitatea referitoare la încheierea contractelor de finanțare aferente alocărilor deja puse la dispoziția potențialilor beneficiari de fonduri europene, precum și lansarea apelurilor pentru acele priorități pentru care încă nu au fost lansate”.