Candidați falși, ajutați de inteligența artificială să treacă interviurile tehnice și să-și ascundă identitatea reală, pot ajunge să fie angajați în regim remote și să primească acces la laptopurile, codul, bazele de date și sistemele interne ale companiilor. FBI avertizează că asemenea metode au fost deja folosite pentru furtul de informații sensibile și infiltrarea unor firme.
Compania americană Arena, care dezvoltă o platformă de evaluare a modelelor de inteligență artificială, a intervievat candidați care au trecut testele tehnice, dar care au dispărut atunci când firma a încercat să-i angajeze, potrivit Business Insider.
„Trec toate interviurile noastre tehnice”, a declarat Anastasios Angelopoulos, CEO și cofondator al Arena, în podcastul „20VC”.
„Și ce se întâmplă la sfârșit? Încerci să-i angajezi și descoperi că sunt vaporware”, a adăugat antreprenorul, folosind un termen din industria tehnologică pentru un produs anunțat, dar care nu se materializează niciodată.
Angelopoulos i-a descris drept „persoane false care aplică la companii” și a spus că inclusiv inginerii Arena au fost convinși că discutau cu oameni reali.
„Acea persoană nu era reală. Era AI”, a susținut CEO-ul.
El nu a explicat însă cum a stabilit compania că respectivii candidați erau generați cu inteligență artificială. Arena nu a oferit publicației americane nici alte detalii care să permită verificarea afirmației.
Prin urmare, nu este clar dacă interviurile au fost susținute de avatare controlate integral de AI, de persoane care și-au modificat digital imaginea și vocea sau de operatori reali care au folosit inteligența artificială pentru a primi răspunsuri în timp real.
Hackerul nu mai sparge sistemul. Firma îi oferă acces
Problema depășește simpla trișare la un interviu de angajare.
O persoană recrutată pentru un post remote poate primi din partea companiei:
- un laptop configurat pentru accesarea rețelei interne;
- cont de e-mail și identitate digitală de angajat;
- acces la platformele cloud și instrumentele de colaborare;
- permisiunea de a consulta sau modifica baze de date;
- acces la codul-sursă al produselor;
- informații confidențiale despre clienți, parteneri și angajați.
Într-un asemenea scenariu, hackerul nu mai trebuie să spargă inițial sistemele de securitate ale firmei. Este verificat de departamentul de recrutare, semnează un contract și primește chiar de la companie echipamentele, conturile și credențialele necesare pentru a intra în infrastructura acesteia.
Angelopoulos a declarat că nu știe cine se află în spatele candidaților falși întâlniți de Arena, dar a indicat printre posibilele explicații spionajul industrial, atacurile cibernetice și tentativele de a obține acces la datele și codul companiei.
Schema poate fi rezumată astfel:
identitate falsă - interviu trecut cu ajutorul AI - angajare remote - laptop și acces la sistemele firmei - furt de date, spionaj sau atac cibernetic.
FBI: Falși angajați IT au furat date de la companii
Riscul nu este unul pur teoretic.
FBI a avertizat companiile că lucrători IT nord-coreeni au folosit identități false sau furate, instrumente de inteligență artificială și tehnologii de înlocuire a feței în timpul interviurilor video, pentru a-și ascunde identitatea reală și a obține locuri de muncă remote.
După angajare, unii dintre aceștia au copiat cod-sursă și alte informații sensibile. În anumite cazuri, după ce au fost descoperiți și concediați, atacatorii au încercat să șantajeze firmele, amenințând că vor publica sau vinde datele furate.
Departamentul american de Justiție a anunțat, în iunie 2025, o operațiune desfășurată în 16 state împotriva unor astfel de rețele.
Potrivit autorităților americane, persoane din Coreea de Nord au obținut fraudulos locuri de muncă remote la peste 100 de companii americane, folosind identități false sau furate.
Operațiunea a dus la confiscarea a aproximativ 200 de calculatoare, a 29 de conturi financiare și a 21 de site-uri frauduloase.
Atacatorii au fost ajutați inclusiv de intermediari aflați în țările în care erau înregistrate presupusele angajări.
Unii dintre aceștia administrau așa-numite „ferme de laptopuri”: primeau la adrese locale calculatoarele trimise de companiile angajatoare și permiteau apoi accesarea lor de la distanță, din alte țări.
Firma vedea astfel un dispozitiv conectat din Statele Unite, deși persoana care îl controla se putea afla în Coreea de Nord sau într-o altă jurisdicție.
În aprilie 2026, doi cetățeni americani au fost condamnați pentru participarea la o asemenea schemă, prin care falșii lucrători IT au generat venituri de aproximativ 5 milioane de dolari pentru Coreea de Nord, potrivit Departamentului de Justiție.
Cum ajută AI la construirea candidatului fals
Inteligența artificială nu trebuie să susțină singură întregul interviu pentru ca frauda să funcționeze.
Instrumentele disponibile pot fi folosite pentru:
- redactarea unui CV adaptat exact postului;
- crearea unei fotografii și a unei identități profesionale coerente;
- generarea răspunsurilor la întrebările tehnice în timp real;
- modificarea vocii și imaginii participantului la interviu;
- inventarea experienței profesionale și a proiectelor anterioare;
- susținerea interviului de către o persoană diferită de cea care apare în documente.
Candidatul care apare pe ecran poate fi doar „fața” operațiunii, în timp ce altcineva formulează răspunsurile, controlează identitatea digitală sau urmează să utilizeze conturile companiei după angajare.
Fenomenul este deja suficient de răspândit pentru a determina firmele să-și modifice procedurile de recrutare.
Un sondaj Gartner, realizat în trimestrul al doilea din 2025 în rândul a 3.000 de candidați, arată că 6% dintre respondenți au recunoscut că au participat la o fraudă de interviu: fie s-au prezentat drept altă persoană, fie au trimis pe altcineva să susțină interviul în locul lor.
Gartner estimează că, până în anul 2028, unul din patru profiluri de candidat la nivel mondial ar putea fi fals. Este însă o prognoză, nu o măsurare a situației actuale.
Firmele încep să ceară prezența fizică înainte de predarea laptopului
Arena ia în calcul introducerea unei etape obligatorii de verificare fizică pentru angajații noi.
„Dacă vrei un laptop, trebuie să vii la birou. Trebuie să-ți strângem mâna. Trebuie să verificăm că ești real”, a declarat CEO-ul companiei.
Coinbase a introdus obligativitatea ca noii angajați să participe în Statele Unite la o sesiune de orientare în persoană, iar Amazon utilizează instrumente pentru identificarea și blocarea aplicațiilor suspecte, potrivit Business Insider.
Prezența fizică nu elimină însă singură riscul. O persoană reală poate participa la verificare și poate preda ulterior laptopul sau credențialele altui operator.
Din acest motiv, FBI recomandă verificarea identității nu doar în timpul interviului și la angajare, ci și pe parcursul colaborării cu orice lucrător remote.
Cum își pot reduce firmele riscul
Pentru posturile care oferă acces la cod, infrastructură, baze de date sau informații confidențiale, recrutarea trebuie tratată și ca procedură de securitate cibernetică.
Verificarea identității în mai multe etape. Persoana prezentă la interviu trebuie confruntată cu actele, istoricul profesional și identitatea folosită la semnarea contractului și la deschiderea conturilor interne.
Verificarea referințelor profesionale. Firmele pot contacta direct foștii angajatori, folosind date obținute independent, nu doar numerele de telefon și adresele furnizate de candidat.
Predarea fizică a echipamentului. Pentru funcțiile sensibile, laptopul poate fi predat personal, după verificarea actului de identitate.
Întrebări spontane și demonstrații în timp real. Candidatul poate fi rugat să explice o decizie, să modifice o soluție deja prezentată sau să rezolve o problemă apărută pe loc, nu doar să răspundă la întrebări standard.
Acces minim în primele săptămâni. Un nou angajat nu trebuie să primească automat acces la întreaga infrastructură. Drepturile pot fi acordate gradual și numai în funcție de atribuțiile sale.
Autentificare multifactor și dispozitive controlate de firmă. Accesul la sistemele importante trebuie acordat prin echipamente administrate de companie, cu politici care împiedică instalarea neautorizată a programelor de control de la distanță.
Monitorizarea comportamentului conturilor. Conectările din locații neobișnuite, schimbările bruște ale fusului orar, transferurile masive de date sau accesarea unor resurse fără legătură cu postul trebuie verificate rapid.
Separarea sistemelor critice. Compromiterea contului unui singur angajat nu ar trebui să ofere acces simultan la codul integral, datele clienților și infrastructura de producție.
Recrutarea remote devine astfel și o problemă de securitate informatică. Firma trebuie să verifice nu doar dacă un candidat are competențele declarate, ci și dacă persoana care participă la interviu, semnează contractul și lucrează ulterior în sistemele sale este una și aceeași.