România riscă să piardă cel puțin 10 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar reprezentanții Comisiei Europene care au discutat cu autoritățile române la București au criticat foarte dur Guvernul pentru restanțele la implementarea PNRR, au declarat, pentru StartupCafe.ro, surse politice.
Potrivit surselor StartupCafe.ro, România a îndeplinit abia 14% dintre jaloanele și țintele din PNRR și i-au mai rămas 449 de jaloane și ținte nerealizate, în condițiile în care Planul are termen 31 august 2026. Astfel, din punctul de vedere al implementării jaloanelor, România se situează în jur de locul al patrulea „din coadă” în rândul celor 27 de state membre UE. Pe site-ul CE, Bulgaria, Ungaria și Suedia figurează cu grad mai mic de îndeplinire a jaloanelor și țintelor decât al României. După numărul de tranșe primite din PNRR, România se află pe poziția a 18-a, cu 2 tranșe și prefinanțarea încasate. (O situație completă, din date publice, a tranșelor și jaloanelor, pe țări, este disponibilă pe site-ul Monitor PNRR).
În total, România a primit 9,4 miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin PNRR și mai are de atras aproape 20 de miliarde de euro. Dar din suma rămasă de încasat, cel puțin 10 miliarde de euro se află sub risc de a fi pierdute, din cauza nerealizării obiectivelor de investitii, au mai spus sursele StartupCafe.ro.
Potrivit acelorași surse politice, delegația de la Bruxelles le-a cerut guvernanților să scoată din PNRR toate investițiile pe care nu le poate implementa până la termenul de 31 august 2026, pentru a nu rămâne cu proiecte neterminate.
România a transmis la Bruxelles cererea de plată 3, în valoare de 2,7 miliarde EUR, la data de 15 decebrie 2023, după cum a anunțat atunci Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Zilele aceasta, reprezentanții Comisiei Europene au criticat în principal faptul că Guvernul nu a implementat guvernanța corporativă, respectiv numirea directorilor unor companii de stat din Energie prin proceduri competitive transparente - au precizat sursele politice. Un alt jalon care a atras criticile CE se referă la faptul că nu a fost definitivată numirea noii conduceri a AMEPIP (Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice). Numai aceste jaloane înseamnă 700 de milioane de euro.
Un alt jalon important, de 660 milioane euro, este cel legat de pensiile speciale, dar cei de la CE au fost de acord să aștepte hoărârea Curții Constituționale a României pentru a lua o decizie în privința acestui jalon.
De asemenea, la cererea de plată numărul 4, pe care guvernul intenționează să o trimită la Bruxelles până la finalul lunii iunie 2025, sunt 18 jaloane nerealizate, potrivit surselor StartupCafe.ro. Printre principalele probleme se numără:
- Codul urbanistic lipsă,
- Codul silvic (care are probleme),
- Reforma fiscală nerealizată,
- Legile justiției,
- Taxa de poluare auto neintrodusă
- Strategia pentru hidrogen neaprobată
- Strategia de transport naval neaprobată.
Miercuri, reprezentanții CE, inclusiv inclusiv directorul general SG RECOVER, Céline Gauer, au participat la reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alături de premierul Ciolacu, de ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș, și de alți miniștri.
„Reprezentanții Comisiei Europene au atras atenția asupra importanței respectării termenelor asumate și au subliniat că România trebuie să își intensifice eforturile pentru a evita riscul pierderii unor sume semnificative din fondurile alocate. Céline Gauer, Directorul General SG RECOVER, a evidențiat faptul că fiecare stat membru trebuie să finalizeze implementarea PNRR până în 2026 și că ritmul de lucru trebuie adaptat pentru a recupera eventualele întârzieri” - a precizat MIPE.