Aplicația de editare video CapCut, deținută de gigantul chinez ByteDance care controlează TikTok, a anunțat oficial schimbarea termenilor și condițiilor de utilizare, iar acum, într-o analiză transmisă Startupcafe.ro, o firmă de avocatură explică în ce fel afectează modificarea utilizatorii români.
„De acum, platforma poate folosi, reproduce și distribui conținutul utilizatorilor – inclusiv vocea, fața și clipurile video – fără notificare și fără compensații”, avertizează societatea de avocatură Buju Stanciu și Asociații.
„În era aplicațiilor gratuite, moneda de schimb suntem noi înșine”, spun avocații, care mai subliniază că o minimă lectură a termenilor și condițiilor de utilizare a platformelor online este „un gest elementar de igienă digitală”.
Redăm analiza:
Cum o aplicație gratuită îți poate folosi imaginea și vocea pentru totdeauna
„În spatele interfeței prietenoase și a funcțiilor creative se ascund însă noi termeni de utilizare care ridică serioase semne de întrebare privind confidențialitatea datelor și drepturile asupra conținutului creat. Românii, printre cei mai activi creatori de conținut video din Europa de Est, pot fi afectați direct de aceste modificări. Tot mai mulți utilizatori ai aplicației se întreabă dacă „gratuitatea” CapCut nu vine, de fapt, cu un preț nevăzut: renunțarea la controlul asupra propriei identități digitale.
„Imaginează-ți că, într-o zi, îți vezi chipul într-o reclamă video difuzată pe TikTok, YouTube sau într-un spot viral sponsorizat. Numai că nu ai filmat niciodată acea reclamă. În realitate, ai folosit doar CapCut – o aplicație de editare video gratuită.
Doar că în momentul în care ai acceptat termenii de utilizare, ai semnat (probabil fără să știi) un ‘cec în alb’: compania din spatele aplicației — ByteDance, aceeași care deține TikTok — poate folosi conținutul tău, vocea ta, imaginea ta și chiar numele tău în scopuri comerciale. Pe viață. Fără să te mai întrebe. Acesta nu e un scenariu SF. E ceea ce prevăd noii termeni și condiții CapCut, actualizați pe 12 iunie 2025”, explică Marius Stanciu, avocat partener în cadrul Buju Stanciu & Asociații.
Ca urmare a acestor modificări comercial-legale, chipul utilizatorului ar putea apărea teoretic într-o campanie publicitară fără să fie remunerat și fără posibilitatea de a cere retragerea lui. Nu e de mirare că aceste prevederi au declanșat discuții aprinse în online, unii creatori declarând chiar că își vor șterge conturile de CapCut din cauza noilor termeni.
„Formularea pare drastică, dar este modul prin care platforma își asigură libertatea tehnică de a redistribui conținutul – inclusiv pe alte produse ByteDance. Problema este lipsa unui echilibru contractual: utilizatorul nu mai controlează aproape nimic din punct de vedere comercial”, adaugă Marius Stanciu.
De ce sună alarmant noii termeni CapCut
Formulări precum „licență perpetuă, mondială, fără redevențe” dau fiori utilizatorilor obișnuiți, care se tem că „își pierd drepturile” asupra propriului conținut. În esență, actualizarea transformă orice utilizator CapCut într-un furnizor de conținut gratuit pentru ByteDance. Tot ce încarci pe serverele CapCut este considerat neconfidențial, deci compania poate folosi aproape orice în scopuri proprii – chiar și fragmente video pe care nu le-ai publicat niciodată în mod public.
Prin noii termeni, utilizatorul rămâne proprietarul conținutului (drepturile de autor îi aparțin în continuare), însă acordă platformei și afiliaților acesteia o licență extrem de largă asupra materialelor create sau încărcate. Potrivit textului oficial al termenilor, utilizatorul „conferă CapCut și partenerilor săi o licență necondiționată, irevocabilă, neexclusivă, gratuită, complet transferabilă (inclusiv sub-licențiabilă), perpetuă și mondială de a utiliza, adapta, reproduce, crea opere derivate, publica, transmite, distribui și/sau stoca Conținutul Utilizatorului”.
De asemenea, utilizatorul permite companiei să îi folosească numele de utilizator, avatarul sau imaginea „pentru a îl identifica drept sursa oricărui Conținut al Utilizatorului, inclusiv în conținut sponsorizat”.
Pe scurt, iată ce drepturi își rezervă CapCut prin noile clauze (valabile indiferent dacă materialele sunt destinate publicării sau rămân proiecte private/drafturi):
- Licență perpetuă și globală asupra conținutului – CapCut și companiile din grupul ByteDance pot folosi conținutul oriunde în lume, pe termen nelimitat.
- Drept de modificare și distribuire – Materialele pot fi editate, combinate în alte opere și distribuite public pe diverse platforme, fără a cere acordul suplimentar al creatorului.
- Monetizare fără compensare – Compania poate publica sau vinde mai departe clipurile și fotografiile încărcate, inclusiv către terți, și le poate folosi în scop comercial (reclame, promoții) fără notificarea sau plata creatorului.
- Folosirea identității utilizatorului – Odată cu conținutul, utilizatorul permite și utilizarea numelui, imaginii și vocii sale pentru a fi creditat ca autor al materialului, inclusiv în conținut de tip reclamă sponsorizată. Practic, compania poate să îți asocieze numele cu videoclipul folosit într-o reclamă – însă fără obligația de a te anunța sau recompensa pentru acest lucru.
E clar că un asemenea pachet de drepturi acordate platformei este neobișnuit de amplu și, la prima vedere, defavorabil utilizatorilor de rând. Situația CapCut a fost comparată de specialiști cu o „acaparare de conținut”: „ByteDance pare să obțină, cu acceptul utilizatorilor, un catalog imens de materiale foto-video pe care le poate valorifica oricând, fără limite. În esență, folosind CapCut, compania își rezervă dreptul să îți comercializeze imaginea, vocea și creațiile la nivel global și nelimitat, cu sau fără știrea ta”, atrage atenția Victor Buju, partener al Buju Stanciu & Asociații.
Practică obișnuită în industrie sau abuz ascuns în „Termeni și Condiții”?
Cu toate că limbajul juridic al noilor termeni CapCut sună amenințător, experții în proprietate intelectuală subliniază că nu este o situație ieșită din comun în industrie. „Termenii CapCut nu diferă major de cei ai altor platforme cunoscute – TikTok, Instagram, YouTube sau Canva au de asemenea clauze de licență foarte permisive în favoarea lor”, a declarat avocatul Marius Stanciu.
Astfel de platforme obțin de la utilizatori licențe globale, neexclusive și fără redevențe, tocmai pentru a putea folosi, promova sau monetiza conținutul generat de utilizatori în beneficiul companiei.
„Un exemplu practic: dacă ați văzut pe Instagram sau TikTok reclame oficiale care includ clipuri ori fotografii reale postate de utilizatori, acest lucru este posibil datorită acelor clauze generale din Termenii și Condițiile respectivelor servicii. Nu înseamnă că firmele „fură” conținutul ori își însușesc dreptul de autor, ci că utilizatorii le-au acordat din start permisiunea contractuală să îl reutilizeze în anumite contexte (promoții, reclame, demo-uri de produs etc.). Utilizatorul rămâne titularul drepturilor de autor, numai că a cedat platformei o licență foarte largă de exploatare”, a completat avocatul Marius Stanciu.
Importanța acestor licențe extinse ține și de modul de funcționare al platformelor moderne. Reprezentanții CapCut justifică modificarea Termenilor prin facilitățile oferite în aplicație: de pildă, posibilitatea de a publica direct pe rețele sociale, de a colabora cu alți utilizatori sau de a folosi șabloane și filtre care combină mai multe contribuții.
Toate acestea implică drepturi de utilizare a conținutului pe care compania trebuie să le aibă ca să poată oferi serviciul tehnic. Victor Buju explică, de asemenea, faptul că „introducerea licenței perpetue nu e neapărat un fenomen nou, ci mai degrabă „prețul de intrare” pe platformă: dacă vrei acces la unelte gratuite ca să îți editezi video și să crești o audiență, accepți un compromis – dai voie companiei să folosească la rândul ei conținutul tău”. Practic, este vorba de un schimb: utilizatorii primesc servicii și expunere, companiile primesc drepturi extinse, inclusiv comerciale, asupra conținutului generat de comunitate.
Ce riscuri ascunse rămân pentru utilizatori
Faptul că astfel de clauze largi sunt deja standard în Termenii multor platforme nu înseamnă însă că utilizatorii nu ar trebui să fie atenți. Avocații Buju Stanciu & Asociații atrag atenția că, deși legal aceste contracte de adeziune sunt valabile atâta timp cât utilizatorul a dat click pe “Accept”, ele ridică probleme etice și de confidențialitate. Un aspect specific în cazul CapCut este că aplicația poate ajunge să colecteze și conținut pe care utilizatorul nu intenționa neapărat să-l facă public. Fiind o unealtă de editare, CapCut ar putea stoca pe servere filmări brute sau fotografii pe care utilizatorul le importă pentru montaj, dar pe care ulterior le șterge sau nu le publică niciodată.
Toate aceste materiale „de lucru” devin la rândul lor accesibile companiei prin prisma clauzei de conținut neconfidențial. Imaginați-vă, de pildă, un utilizator care editează un clip personal (cum ar fi imagini de familie private) sau care decupează părți sensibile dintr-o filmare – deși nu le publică, copiile ar putea rămâne pe serverele companiei, care are teoretic dreptul să le utilizeze. Acest lucru îi îngrijorează pe unii specialiști, care subliniază diferența față de o rețea socială tipică: pe Instagram sau TikTok încarci doar ce vrei să postezi public, pe când pe CapCut poți urca și conținut pe care nu l-ai difuza niciodată, dar aplicația tot capătă drepturi asupra lui.
În plus, se pune problema dreptului la imagine și a protecției datelor personale. În Uniunea Europeană, de exemplu, regulile GDPR și legile naționale privind viața privată oferă cetățenilor anumite drepturi asupra datelor lor (inclusiv fotografii sau date biometrice precum imaginea feței sau vocea). Rămâne însă discutabil cât de mult pot fi opuse aceste legi în fața unui contract de termeni și condiții acceptat voluntar de utilizator.
Dacă o companie are consimțământul tău contractual să îți folosească imaginea, este puțin probabil ca autoritățile să considere practicile sale ilegale, câtă vreme utilizatorii și-au dat acordul. Totuși, tonul tot mai critic al opiniei publice față de astfel de „captări” masive de drepturi ar putea impulsiona pe viitor și reacții din partea autorităților.
Deja în 2023, disputa dintre actorii de la Hollywood și studiourile de film (grevele SAG-AFTRA) a adus în prim-plan tocmai tema utilizării perpetue a imaginii cu ajutorul AI – actorii s-au opus ca studiourile să le scaneze și stocheze chipul pentru a-l refolosi digital la nesfârșit fără compensații. Cazul CapCut arată că aceeași problemă coboară de pe ecranele Hollywood-ului direct pe smartphone-urile noastre, afectând milioane de utilizatori obișnuiți. Este un semnal de alarmă care a atras deja atenția unora dintre oficialii europeni, aceștia întrebându-se dacă nu cumva ar fi nevoie de reglementări mai stricte privind drepturile pe care platformele online le pot cere utilizatorilor lor.
Concluzie: Citiți ceea ce acceptați, chiar dacă pare „standard”
În concluzie, CapCut nu a „inventat” o practică nouă, însă cazul său servește ca o utilă lecție de conștientizare digitală. Majoritatea platformelor digitale includ clauze generoase în favoarea lor în Termenii și Condițiile pe care, de cele mai multe ori, utilizatorii le acceptă automat, fără lectură. În goana după aplicații gratuite și virale, renunțăm adesea la mai multe drepturi decât realizăm.
„În era aplicațiilor gratuite, moneda de schimb suntem noi înșine. O minimă lectură a termenilor devine un gest elementar de igienă digitală”, declară avocatul Marius Stanciu.
Pentru publicul larg, știrea despre CapCut este, așadar, un memento: data viitoare când folosiți o aplicație “gratuită” pentru creat sau partaja conținut, merită să aruncați măcar o privire pe termenii săi de utilizare. „Chiar dacă limbajul poate părea stufos, acolo se află pactul real al serviciului: cât de mult control cedați asupra creațiilor voastre digitale în schimbul comodității și accesului oferit”, conchide Victor Buju. Să fim realiști – puțini vor citi integral pagini de termeni legali – dar cazuri precum CapCut ne arată de ce este important măcar să fim conștienți de principiul de bază: în era platformelor digitale, confortul vine la pachet cu concesii privind datele și conținutul personal. Fie că ne convine sau nu, aceste clauze au devenit norma, iar responsabilitatea informării revine, în final, fiecăruia dintre noi”.