Specialiștii din domeniul fiscal vin acum cu explicații, pentru a clarifica ce reprezintă, de fapt, gap-ul de TVA, după ce declarația președintelui ANAF, Adrian Nica, conform căreia gemul făcut în gospodărie „este calculat astăzi” la acest indicator, a stârnit numeroase controverse.
Șeful ANAF a afirmat la Antena 3 că, potrivit datelor Comisiei Europene, produsele realizate pentru consum propriu influențează nivelul general al colectării TVA. După declarația intens dezbătută în ultimele două zile, președintele Fiscului a venit cu precizări, afirmând că instituția nu intenționează fiscalizarea autoconsumului populației.
„Ca urmare a interpretărilor apărute în spațiul public pe data de 15 octombrie 2025, facem următoarele clarificări, pentru corecta informare a opiniei publice: ANAF nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației. Prin autoconsum se înțelege folosirea, de către o gospodărie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu”, spune Adrian Nica vineri, într-un comunicat ANAF.
Acum, printre specialiștii care s-au încumetat să explice ce reprezintă, de fapt, gap-ul de TVA, se numără și consultantul fiscal independent Mariana Vizoli, care este și cadru didactic asociat la ASE.
„Este păcat când discuții prea tehnice ajung în spațiul public, fiindcă, așa cum am observat, sunt denaturate tocmai din cauza faptului că sunt informații greu de înțeles de populație, iar numai specialiștii în domeniu pot înțelege cum se calculează gap-ul de TVA. Dar, pentru că tot a început această discuție în spațiul public, aș vrea sa explic cât mai simplu posibil ce inseamnă”, spune ea.
„Puteti produce în continuare gemuri, murături, zacuscă. Discuțiile privind gap-ul nu vă afectează”
Potrivit Marianei Vizoli, gap-ul de TVA (sau deficitul de colectare a TVA) reprezintă diferența dintre valoarea teoretică a TVA care ar trebui colectată de stat și suma efectiv încasată.
„Cu alte cuvinte, este un indicator care arată cât TVA nu ajunge la bugetul de stat din cauza evaziunii fiscale, insolvențelor, fraudelor, erorilor administrative sau neconformării voluntare”, a afirmat Mariana Vizoli.
Vizoli explică faptul că important în acest calcul este modul în care se stabilește TVA-ul teoretic, potențial, iar aici intervine și aspectul menționat recent de președintele ANAF, privind produsele destinate consumului propriu.
„Formula generală este: "GAP TVA"="TVA teoretic" "a" ̆" (potențial" "a" ̆")"-"TVA efectiv colectat" "a", unde:
- TVA teoretică (potențială) = TVA care ar fi trebuit colectată dacă toate tranzacțiile impozabile ar fi fost declarate corect și plătite conform legii.
- TVA efectiv colectată = suma reală de TVA încasată de stat într-un anumit an fiscal.
Până aici probabil ați găsit deja aceste informații pe internet, dar, important este cum se calculează TVA teoretică, potențială. Aici intervine ceea ce a afirmat presedintele ANAF de curând, adică, consumul propriu.
De regulă acest indicator se calculează în funcție de numărul populației și de coșul zilnic. Se presupune că TVA colectată ar trebui să rezulte din aplicarea TVA la cosul zilnic și înmulțirea cu numărul populației. Dar, aici intervine consumul propriu al populației din gospodăria proprie (gemurile despre care vorbea președintele ANAF, dar multe alte produse din gospodăria proprie)”, a explicat Mariana Vizoli.
Întrucât în România o mare parte a populației trăiește în mediul rural și își produce singură anumite bunuri necesare traiului, fără a le cumpăra din comerț, acest consum propriu nu ar trebui inclus în calculul gap-ului de TVA, „fiindcă evident nu generează un TVA potențial de colectat”, a spus consultantul fiscal independent.
„Gap-ul ar trebui doar să fie un indicator pentru ineficiența colectării TVA, ceea ce nu este cazul pentru autoconsum, care este un fenomen legal”, a mai spus Vizoli.
Ea a mai precizat că, în concluzie, consumul propriu realizat în gospodării nu aduce prejudicii bugetului de stat. „Este doar un indicator care probabil nu este suficient de bine determinat pentru calculul gap-ului de TVA și din acest motiv acest indicator este mult prea ridicat în România față de alte țări”, a continuat ea.
„Doamnelor, puteti produce în continuare gemuri, murături, zacuscă, și alte produse alimentare, discuțiile privind gap-ul nu vă afectează, este doar o problemă tehnică de găsire a unei formule corecte de calcul a acestui indicator, sau mai degrabă de transmitere a unor informații corecte, fiindcă formula de calcul este unică pe UE”, a explicat Mariana Vizoli.
Șeful Fiscului: ANAF nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației
Președintele ANAF a revenit vineri cu explicații suplimentare, după ce a declarat că „gemul pe care îl face în casă bunica este calculat la gap-ul de TVA”.
El spune că Fiscul nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației, adică folosirea, de către o gospodărie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu.
„Declarația nu contestă decalajul de colectare la TVA al României, care reprezintă una dintre prioritățile majore în mandatul actual ANAF. Afirmația vizează însă exclusiv un aspect de ordin metodologic în determinarea decalajului fiscal - acela că baza impozabilă potențială poate include elemente de autoconsum într-o măsură mai mare decât ar fi cazul în situația României, valoarea totală a acestor elemente nefiind eliminată complet în procesul de estimare. Decalajul fiscal (gap) reprezintă diferența dintre TVA potențială, estimată pe baza conturilor naționale (ESA 2010) și TVA efectiv colectată la buget”, a spus Adrian Nica, președintele ANAF, printr-un comunicat de presă.
Șeful Fiscului spune că a declarat, astfel, că instituția pe care o conduce vizează realizarea unor analize aprofundate pentru îmbunătățirea metodologiei de calcul a gap-ului de TVA, astfel încât rezultatele să reflecte cât mai fidel realitățile economice și sociale din România. Î
„În prezent, anumite elemente de autoconsum pot distorsiona estimarea bazei potențiale de TVA, dacă nu sunt ajustate corespunzător specificului național.În acest context, se evidențiază necesitatea unei colaborări tehnice între ANAF, Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor și partenerii europeni, pentru alinierea metodologică a estimărilor privind gap-ul de TVA, în vederea unei interpretări mai precise a diferențelor dintre evaziune, neconformare și factori statistici”, a continuat el.
ANAF va colabora și cu Banca Mondială, pentru a îmbunătăți înțelegerea și analiza structurii decalajului fiscal.
„Această colaborare urmărește consolidarea capacității tehnice și analitice a ANAF de a interpreta corect diferența dintre TVA teoretică/potențială și taxa efectiv colectată, printr-o abordare integrată, bazată pe date economice și statistice actualizate. Analiza complexă a acestei problematici poate conduce și la ajustarea anumitor prevederi legislative care afectează Document care conține date cu caracter personal protejate de prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 procesul de colectare a TVA, inclusiv în domenii precum procedurile de insolvență, acolo unde se constată pierderi sistemice de venituri”, precizează șeful Fiscului.
El a mai spus că e nevoie de o înțelegere corectă și detaliată a structurii gap-ului de TVA, pentru a putea determina precis ponderea fraudei fiscale și a diferenția între cauzele reale ale decalajului de colectare: evaziune, neconformare, pierderi administrative sau factori statistici.
„Doar pe baza unor date exacte, corelate cu realitățile economiei românești, putem formula măsuri fiscale și operaționale eficiente, care să conducă la reducerea treptată a decalajului de colectare a TVA și la creșterea sustenabilă a veniturilor bugetare. În concluzie, atenția noastră rămâne concentrată asupra adevăratelor probleme, iar autoconsumul nu va face obiectul inspecțiilor fiscale ANAF”, a mai spus Adrian Nica.