În decurs de un an, România a căzut din prima treime în a doua jumătate a clasamentului statelor membre UE din punctul de vedere al numărului de tranșe încasate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Aceasta este constatarea europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene pe perioada 2028-2034.
Pe baza datelor oficiale ale Comisiei Europene, accesate duminică, 9 februarie 2025, StartupCafe.ro vă prezintă topul țărilor UE după implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență, în „grupa valorică 5”, în care am inclus statele care au primit două tranșe PNRR. Împărțim „grupa valorică 5” împreună cu alte 6 țări. Ale 11 state sunt superioare României, la implementarea planurilor de redresare și reziliență, având 3-6 tranșe de plată primite de la Comisia Europeană.
9 state membre UE sunt mai slab clasate decât România, în clasamentul tranșelor PNRR primite, conform datelor CE din 9 februarie 2025.
Fondurile PNRR sunt formate din granturi și credite, dar unele țări au renunțat la împrumuturi. România a optat și pentru credite, mai ales având în vedere că împrumuturile PNRR pe 30 de ani, cu 0,2% dobândă pe an, sunt mai avantajoase decât creditele pe care țara oricum le ia din piață, cu dobânzi care se apropie acum și de 7% pe an, pentru a-și finanța deficitul bugetar.
Din 2021 de când și-a depus PNRR-ul la Bruxelles, România a primit prefinanțarea și 2 tranșe, reprezentând în total aproape 9,4 miliarde de euro (granturi și împrumuturi). România mai are la dispoziție mai puțin de de 1 an și 7 luni (până la finalul lunii august 2026) pentru a lua și restul de 19 miliarde de euro alocați prin PNRR. De menționat că în proiectele PNRR România a cheltuit efectiv 6 miliarde de euro, cu tot cu cheltuielile neeligibile, deci oricum am primit mai mult decât am putut cheltui noi.
TOP state UE la implementarea PNRR-urilor:Italia a primit prefinanțările și 6 tranșe:
Click pentru a extinde infograficul
- Italia a primit prefinanțările și 6 tranșe
- Croația a primit prefinanțările și 5 tranșe.
- Portugalia a primit prefinanțările și 5 tranșe
- Grecia a primit prefinanțările și 4 tranșe
- Slovacia a primit prefinanțările și 4 tranșe
- Spania a primit prefinanțările și 4 tranșe
- Cehia a primit prefinanțările și 3 tranșe
- Franța a primit prefinanțările și 3 tranșe
- Lituania a primit prefinanțările și 3 tranșe
- Slovenia a primit prefinanțările și 3 tranșe
- Polonia a primit prefinanțări (doar din facilitatea RePowerEU) și 3 tranșe (tranșele 2 și 3 au fost unite)
- Cipru a primit prefinanțările și 2 tranșe
- Danemarca a primit prefinanțările și 2 tranșe
- Estonia a primit prefinanțările și 2 tranșe
- Germania a primit prefinanțările și 2 tranșe
- Letonia a primit prefinanțările și 2 tranșe
- Malta a primit prefinanțările și 2 tranșe.
- România a primit prefinanțările și 2 tranșe
- Austria a primit prefinanțările și 1 tranșă
- Belgia a primit prefinanțările și 1 tranșă
- Finlanda a primit prefinanțările și 1 tranșă
- Luxemburg a primit prefinanțare și 1 tranșă
- Bulgaria a primit 1 tranșă, fără prefinanțări
- Irlanda a primit 1 tranșă, fără prefinanțări
- Olanda a primit 1 tranșă, fără prefinanțări
- Ungaria a primit doar prefinanțări din facilitatea REPowerEU
- Suedia nu a primit nici prefinanțări și nicio tranșă
Sursa datelor: Comisia Europeană.
Lista se referă doar la numărul de tranșe de finanțare primite, dar unele state, cum sunt Suedia sau Germania, deși nu stau bine la numprul de tranșe, au implementat jaloanele și țintele din PNRR, dar nu s-au concentrat pe transmiterea cererilor de plată ca atare, pentru că dispun de lichidități nu au nevoie să se grăbească să ia acum banii. Când vor transmite cererile, ele vor primi banii de la UE.
Explicația unui politician de la putere: „România a acumulat întârzieri de la finalul anului 2023”
„A fost nevoie de timp pentru toate statele membre pentru a înțelege cum funcționează PNRR-urile. Dar România, la finalul anului 2022-2023, stătea destul de bine în raport cu alte state membre UE. Aveam PNRR depus la timp, prefinanțarea de aproximativ 3 miliarde de euro primită la finalul anului 2021 și 2 tranșe. La momentul la care noi am primit a doua tranșă, la finalul anului 2023, eram doar 8 state membre UE care aveam primită prefinanțare alte 2 tranșe. Eram în prima treime a clasamentului. Din păcate, România a acumulat întârzieri de la finalul anului 2023 și Guvernul care a existat (PSD-PNL n.r.) nu a reușit să primească nicio tranșă adițională decontată”, a comentat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.
„În condițiile în care nu am avut nicio tranșă decontată pe toată durata anului 2024, cred că e corect să spunem că am acumulat oarece întârzieri și din prima treime a clansamentului, acum suntem în a doua jumătate, în zona locului 18” - a recunoscut europarlamentarul liberal, recent, într-o conferință de presă.
România a transmis la Bruxelles încă din decembrie 2023 cererea de plată pentru tranșa a treia PNRR, de 2 miliarde de euro, dar nu a fost aprobată nici până acum, de mai mult de un an.
„Există această a treia tranșă, unde există dialog între Comisia Eurpeană și Guvernul României, anticipez că acest dialog se va finaliza în următoarele săptămâni, pentru că nu e bine nici pentru autoritățile din România, nici pentru Comisia Europeană să tot negocieze pe aceeași chestie un an și jumătate. Dacă îndeplinim toate țintele și jaloanele vom primi o plata totală pe a treia tranșă. Dacă nu, va fi o plată parțială, parte din fonduri vor rămâne suspendate 6 luni, timp în care dacă îndeplinim acele ținte și jaloane se vor debloca și restul de bani la a treia tranșă. Cea de-a treia trașă trebuie tranșată curând, pentru că se discută deja de mai mult de un an, și apoi trebuie depusă cea de-a patra cerere de plată” - a anticipat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE.
Discuții de clarificare cu Comisia Europeană, săptămâna aceasta, la București
Într-un interviu pentru StartupCafe.ro, în 20 ianuarie 2025, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, tot de la PNL, spunea că ultima cerere de plată „nu arată bine”:
StartupCafe.ro: Ce se întâmplă cu ultima cerere de plată PNRR?
Marcel Boloș: Nu arată bine, să știți, cererea de plată, cu probleme la jalonul privind pensiile speciale. Aici, după cum știm, Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe pe data de 4 februarie 2025 sau ar trebui să se pronunțe pe data de 4 februarie pentru pensiile militarilor. De asemenea, s-a pronunțat pe neconstituționalitatea impozitării cu 20% a părții necontributive pentru magistrați. Aici va trebui să așteptăm publicarea deciziei, pentru că acest jalon neîndeplinit înseamnă 660 de milioane de euro pentru țara noastră. Deci s-ar putea ca din suma pe care o avem de încasat să ni se mai rețină încă 660 de milioane de euro numai pentru pensiile speciale. E un jalon care noi ne-am obișnuit cu ideea că este închis. Nu. El este un jalon încă neînchis în relația cu Comisia Europeană. Apoi, avem jalonul de 400 de milioane de euro suspendați, care este cel privitor la AMEPIP, pentru selectarea administratorilor la ceea ce înseamnă guvernanța companiilor de stat. Aici avem 400 de milioane de euro suspendați, avem jalonul cu microîntreprinderile, care acum este dus la bun sfârșit și sperăm să fie închis și în felul acesta 330 de milioane de euro să fie salvați. Avem, de asemenea, jalonul de la Ministerul Energiei cu ceea ce înseamnă selectarea administratorilor la nivelul companiilor de stat, alți 300 de milioane de euro. Deci, practic, probleme care oarecum sunt mărunte și funcționărești, dar au un impact bugetar colosal. Adică costul acestor neîndepliniri de jaloane este unul prea usturător pentru țara noastră.
StartupCafe.ro: Care e problema? Că depind de Guvern, de Executiv, și cei de la companiile de la Ministerul Energie și AMEPIP?
Marcel Boloș: Da. Este decizie care depinde foarte mult de Guvernul României. Și aici trebuie clarificat, pentru că reformele nu sunt de joacă.
StartupCafe.ro: De ce nu luați decizia aceasta în Guvern, de ce Guvernul nu ia decizia aceasta?
Marcel Boloș: Acum, toate aceste lucruri vor fi clarificate, zic eu, odată cu vizita pe care o va face Comisia în perioada 10-14 februarie 2025, când subiectele de discuție vor fi cererea de plată 3, cererea de plată 4 și renegocierea PNRR-ului. Când vom avea, cred eu, o analiză serioasă asupra mersului pe care îl avem pentru implementarea PNRR.
Infografic: Sumele totale alocate fiecărui stat UE prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Se observă că unele țări au renunțat din start la partea de împrumuturi. De asemenea, 5 state nu primesc prefinanțarea de 13% (din oficiu), pentru că au depus planul național prea târziu la Bruxelles. Sursa: Consiliul UE
Click pentru a extinde infograficul
Reducerea birocrației pentru antreprenori și fermieri, în Cadrul Financiar Multianual 2028-2034
Începe procesul de negociere pentru alocarea fondurilor europene de 1.000 de miliarde de euro prin bugetul multianual al UE din perioada 2028-2034, la niveul întregii Uniuni Europene.
Din partea Parlamentului European, sunt doi co-raportori, adică negociatori-șefi, care vor conduce negocierile cu statele membre și Comisia Europeană. Unul dintre co-raportori este europarlamentarul român Siegfried Mureșan.
În luna mai 2025, Parlamentul European urmează să-și prezinte raportul cu prioritățile sale pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, iar în iulie 2025, Comisia Europeană urmează să publice proiectul oficial al viitorului buget multianual.
Abia după prezentarea proiectului CE, vom putea ști ce alocări vor avea România și celelalte state membre UE pe perioada de programare viitoare.
„Despre cifre vom putea vorbi după proiectul Comisiei Europene, eu cred că vom reuși să avem în Politica de Coeziune pentru România o sumă comparabilă cu cea din acești ani” - a spus Mureșan, chestionat de StartupCafe.ro.
În perioada de programare actuală, 2021-2027, România are la dispoziție peste 30 miliarde EUR, fonduri nerambursabile prin Politica de Coeziune a UE, dar a reușit să absorbă efectiv doar 3,19%, sub formă de decontări de cheltuieli de la Comisia Europeană, fără prefinanțare (conform datelor MIPE din 20 decembrie 2024). Asta în condițiile în care suntem aproape de jumătatea perioadei în care putem trage acești bani.
„Aceste întârzieri constituie o problemă de credibilitate în negocierile viitoare pentru Politica de Coziune 2028-2034”, a comentat Mureșan aceste cifre. El a arătat, însă, că mai multe UE au această problemă, pentru că la nivelul întregii Uniuni Europene procesul de absorbție a banilor europeni din CFM 2021-2027 a început târziu.
„În anii 2021, 2022, 2023, erau fonduri de coeziune necheltuite din exercițiul 2014-2020 și prioritatea autorităților a fost să absoarbă banii pe vechiul exercițiu (2014-2020), să nu-i pierdem. În 2022 și 2023, rata de absorbție a crescut de la 55% la 95%. Acest lucru a fost corect. Greșit a fost să se neglijeze absorbția banilor din noul exercițiu (2021-2027). Demararea absorbției a început târziu, în România și alte state. Cel de-al treilea lucru care a intervenit a fost Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR în cazul României - n.r.), pentru România aproximativ 28 miliarde euro. A fost un instrument nou, pe care toate guvernele l-au considerat atractiv. Banii sunt disponibili până la 31 august 2026. Guvernele au prioritizat banii pe vechiul exercițiu- corect, dar au neglijat noul exercițiu - greșit, și au prioritizat PNRR-urile”, a mai spus europarlamentarul.
Pentru următorul buget multianual, 2028-2034, Parlamentul European se gândește să introducă noi obiective în Politica de Coeziune, „pentru a corespunde noilor priorități”, a spus co-raportorul. „Cerectare-inovare, inteligență artificială, digitalizare, protecția frontierelor externe” - a enumerat el.
De asemenea, pentru fermieri (care accesează fondurile europene din Politica Agricolă Comună) și pentru antreprenorii IMM (care accesează mai ales fondurile de coeziune), Parlamentul European vrea să propună măsuri de debirocratizare.
„Două lucruri va trebui să facem: să reducem birocrația la nivel european și să interzicem adăugarea de birocrație la nivel național, căci asta se întâmplă. Pentru reducerea birocrației și simplificarea accesării la toate categoriile de fonduri europene, vom avea o evaluare a procedurilor existente din punct de vedere al beneficiarului final. Obiectivul este să fie lucrurile mai simple, mai transparente, mai rapide, mai puțin costisitoare, mai digitalizate și similare între diferite programe. În momentul de față, condițiile de eligibilitate, condițiile pentru a aplica diferă adesea la la o categorie de fonduri la alta, de la un program la altul și asta creează confuzie, dificultăți la nivelul beneficiarilor. Deci e nevoie de o standardizare la nivelul programelor existente” - a mai spus europarlamentarul Mureșan.