O antreprenoare din România a reacționat luni, într-o postare pe Facebook, la posibilitatea unor noi creșteri de taxe și impozite în 2027, după ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a lăsat de înțeles că nu exclude noi majorări. „O economie nu poate fi consolidată consumându-i permanent resursele de dezvoltare”, spune antreprenoarea care este și doctor în economie.
„Câte firme trebuie să se închidă și câți oameni trebuie să-și piardă locul de muncă înainte ca statul să înțeleagă că nu poți salva bugetul sufocând economia?”, a scris pe contul său de Facebook Cristina Chiriac, fondatoarea brandului de fashion Flori de ie și președinta fondatoare al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF)
Reacția antreprenoarei vine după ce ministrul Finanțelor a declarat la Digi24 că nu-și dorește taxe și impozite noi, „dar avem nevoie de sustenabilitate”.
„În momentul când discutăm despre un program nou, care nu e bugetat, care trebuie finanţat, trebuie să avem şi o sursă pentru acel program nou pe care îl propunem. Trebuie să găsim surse de finanţare”, a spus ministrul Alexandru Nazare.
Cristina Chiriac avertizează că presiunea fiscală poate afecta investițiile firmelor, locurile de muncă și dezvoltarea economiei. „Astăzi este sărbătoare și, pe lângă cafeaua tradițională, îmi propusesem să scriu ceva constructiv. Apoi am deschis televizorul”, își începe postarea antreprenoarea.
Ea a punctat că guvernanții par să nu mai vadă problemele cu care se confruntă firmele din România și că, preocupați de buget și de obiectivele politice, „riscă să sacrifice tocmai economia care trebuie să le susțină”.
Redăm integral postarea Cristinei Chiriac:
„Câte firme trebuie să se închidă și câți oameni trebuie să-și piardă locul de muncă înainte ca statul să înțeleagă că nu poți salva bugetul sufocând economia?
Astăzi este sărbătoare și, pe lângă cafeaua tradițională, îmi propusesem să scriu ceva constructiv. Apoi am deschis televizorul.
Prima știre era un interviu cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care vorbea despre o posibilă creștere a taxelor și impozitelor. Și parcă, dintr-odată, gustul cafelei mele s-a amărât.
Puțin mai târziu, în buclă, l-am urmărit pe Traian Băsescu vorbind despre responsabilitatea partidului aflat la guvernare.
Și vă mărturisesc că nu știu dacă oamenii care conduc astăzi România mai sunt conștienți de felul în care arată mediul de afaceri. Am senzația că sunt atât de preocupați de obiectivele politice și de indicatorii bugetari, încât riscă să sacrifice tocmai economia care trebuie să le susțină.
Și nu vorbesc despre percepții. Vorbesc despre cifre.
În primele nouă luni ale acestui an, înmatriculările de SRL-uri au scăzut cu 24,5%, în timp ce insolvențele au crescut cu 12,1%. Peste 5.200 de firme și alte entități economice au intrat în insolvență. Iar economia României este estimată să crească anul acesta cu numai 0,7%.
Dar cifrele acestea ascund o problemă și mai mare.
În România, o firmă mică sau mijlocie produce, în medie, cam jumătate din valoarea pe care o produce una similară din Europa, raportat la fiecare persoană care lucrează în ea.
Și nu pentru că românii muncesc mai puțin. Productivitatea depinde și de utilaje, tehnologie, organizare și banii investiți în dezvoltarea unei afaceri.
Gândiți-vă la un antreprenor care are zece angajați. Ca să le poată crește salariile, să cumpere echipamente mai bune și să își dezvolte firma, are nevoie de bani pentru investiții. Dar înainte de toate trebuie să plătească salarii, furnizori, chirii, credite și taxe.
Iar dacă statul îi cere din nou mai mulți bani, de unde să îi ia?
Poate amână cumpărarea unui utilaj. Poate renunță să mai angajeze doi oameni. Poate nu mai poate mări salariile. Sau poate ajunge să închidă.
Și atunci cine pierde?
Antreprenorul, evident. Dar și angajatul care aștepta o mărire de salariu. Tânărul care căuta un loc de muncă. Familia care depinde de venitul acela.
Între timp, TVA a crescut de la 19% la 21%, impozitul pe dividende de la 10% la 16%, iar accizele au fost majorate. Acestea sunt costuri și schimbări fiscale pe care economia trebuie deja să le absoarbă.
Știu că deficitul bugetar trebuie redus. Sunt economist și înțeleg foarte bine consecințele dezechilibrelor bugetare. Dar înțeleg și că o economie nu poate fi consolidată consumându-i permanent resursele de dezvoltare.
Iar dacă aveți impresia că toate acestea îi privesc doar pe antreprenori, pentru că dumneavoastră primiți lunar un salariu, vă înșelați.
Inflația nu face diferența între un angajat la stat și unul din privat. Dobânzile la credite nu întreabă cine vă plătește salariul. Iar cursul valutar ajunge în facturi, în chirii și în prețurile produselor pe care le cumpărăm.
Când o companie își reduce activitatea, nu pierde doar antreprenorul. Pierd angajații, furnizorii, comunitatea și, în cele din urmă, chiar bugetul statului.
Și aici este problema pe care nu o vedem în calculele bugetare: statul poate încasa astăzi o taxă mai mare, dar poate pierde mâine o investiție, un loc de muncă și ani întregi de contribuții.
Poate că ar trebui să începem să măsurăm succesul reformelor nu doar prin câți bani încasează statul, ci și prin câte companii reușesc să crească, să investească și să creeze locuri de muncă.
Pentru că există o diferență uriașă între a echilibra un buget și a construi o economie sănătoasă.
Statul poate majora taxele printr-o decizie. Dar nu poate obliga economia să producă mai mult printr-o ordonanță.
Și mă întorc la cafeaua mea, între timp răcită, cu sentimentul că România are nevoie de mai mult decât de noi calcule bugetare. Are nevoie de oameni care să înțeleagă că în spatele fiecărei cifre există alte mii de oameni care suportă consecințele deciziilor lor.
Și acum aș vrea să vă întreb ceva, indiferent dacă sunteți antreprenori, angajați sau pensionari: în ultimul an, ați simțit că munciți mai mult și vă rămân mai puțini bani?
Pentru că aș vrea să aflu cum arată economia României povestită de cei care o trăiesc, nu doar de cei care o calculează”, a scris Cristina Chiriac.
Ce spune ministrul Finanțelor despre taxele din 2027
Ministrul Finanţelor a fost întrebat la Digi24 dacă ne aşteptăm la creşteri de taxe în 2027.
„Nu-mi doresc. Nu-mi doresc taxe şi impozite noi, dar avem nevoie de sustenabilitate. În momentul când discutăm despre un program nou, care nu e bugetat, care trebuie finanţat, trebuie să avem şi o sursă pentru acel program nou pe care îl propunem. Trebuie să găsim surse de finanţare", a răspuns ministrul Finanţelor, conform News.ro.
El a menţionat că la Ministerul de Finanţe el trasează nişte linii de siguranţă, de responsabilitate pe care trebuie să le urmăm astfel încât să nu avem derapaje.
„Integrăm soluţii pe care le primim de la toţi ordonatorii, propuneri de noi programe sau propuneri de eliminare a risipei, le integrăm şi le prezentăm Guvernului. Decizia politică e în Guvern şi în Parlament. Noi avem grijă şi ţinem să avem grijă să menţinem acest echilibru, ca să nu repetăm greşeli ale trecutului, în care, tot timpul, la final de an, derapam de la ţintele anunţate", a menţionat Alexandru Nazare.
Ministrul a avertizat că „acest derapaj costă statul român, costă generaţiile viitoare".
„Aceste derapaje înseamnă dobânzi mai mari. Deja avem peste 60 de miliarde anul ăsta. Probabil că anul viitor vom avea peste 70 de miliarde dobânzi. Aceste dobânzi le plătesc copiii şi nepoţii noştri. Deci e o responsabilitate enormă în ceea ce facem astăzi, pentru generaţiile care urmează", a subliniat Nazare.