Industria românească a pierdut aproximativ un sfert din valoarea adăugată reală față de 2019, în timp ce construcțiile au ajuns să susțină aproape singure creșterea economică. O analiză Frames arată că România ar putea reveni la o creștere economică de 2-2,5% în 2027, iar miliardele de euro disponibile prin programele europene de apărare și gazele din Marea Neagră ar putea oferi o șansă de relansare fabricilor românești.
Economia României a crescut cu numai 0,8% în 2025, potrivit datelor INS prezentate într-o analiză realizată de compania de consultanță Frames. Produsul Intern Brut a ajuns la aproape 1.930 de miliarde de lei, însă ritmul de creștere a fost cel mai slab din 2020 încoace.
Din cele 0,8 puncte procentuale de creștere economică, 0,7 au venit din construcții, sector care a înregistrat un avans de 6,9% și a ajuns să reprezinte 10,7% din PIB.
Industria, care generează 16,7% din economie, a scăzut ușor și nu a contribuit deloc la creștere. Comerțul, transporturile și HoReCa au înregistrat un declin de 0,4%, iar serviciile profesionale, tehnice și administrative au scăzut cu 4,1%.
„Anul 2025 a fost avertismentul pe care nu l-am luat în serios. Practic, toată creșterea economică a venit din construcții. Industria nu a mai contribuit cu nimic, consumul abia s-a mișcat, iar comerțul exterior ne-a costat. Când un singur sector, susținut în mare parte de bani publici și europeni, produce aproape toată creșterea, economia e vulnerabilă. În 2026, același model a ajuns la limită”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
Fabricile pierd teren, șantierele continuă să crească
Potrivit analizei Frames, valoarea adăugată reală din industria românească a coborât în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul înregistrat în 2019, înaintea pandemiei.
Producția industrială a scăzut cu aproximativ 14% în aceeași perioadă, diferența dintre cei doi indicatori sugerând că fabricile continuă să producă, dar generează mai puțină valoare economică, pe fondul costurilor ridicate cu energia, forța de muncă și finanțarea.
În primele șapte luni din 2026, producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%, potrivit cifrelor citate de Frames.
La polul opus, activitatea din construcții se situează cu aproximativ 60% peste nivelul din 2019, iar valoarea adăugată a sectorului a crescut cu aproape 30%. Numai în primul semestru din 2026, construcțiile au avansat cu 12,3%.
Investițiile, finanțate în mare parte din fonduri europene, au crescut cu 10,9%, în timp ce consumul populației a scăzut cu 2,5%.
Economia a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, iar datele INS publicate vineri indică o scădere de 0,6% în primul semestru, pe seria brută.
„Avem o economie care merge într-un singur motor. Șantierele finanțate din PNRR și din fondurile de coeziune au ținut PIB-ul deasupra liniei de plutire doi ani la rând. Dar o țară nu se poate dezvolta sustenabil dacă industria pierde un sfert din valoare în șapte ani. Fiecare fabrică închisă înseamnă exporturi pierdute, un deficit comercial mai mare și mai puține salarii bune în regiunile care oricum au puține alternative”, avertizează Adrian Negrescu.
2027 ar putea aduce revenirea economiei. Ce oportunități apar pentru companii
După încetinirea din ultimii ani, economia României ar putea reveni la o creștere de 1,7-2,5% în 2027, potrivit prognozelor analizate de Frames.
Analiștii identifică patru factori care ar putea susține revenirea: investițiile europene, comenzile din industria de apărare, producția de gaze din Marea Neagră și relansarea consumului.
Fondurile europene vor continua să finanțeze investițiile publice, însă ritmul de creștere ar urma să încetinească. După încheierea perioadei de implementare a PNRR, rolul principal revine fondurilor de coeziune aferente exercițiului 2021-2027, care pot fi utilizate până în 2029.
Potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, citate de Frames, investițiile ar urma să crească în medie cu 2,7% anual în perioada 2027-2029, sub ritmul înregistrat în ultimii doi ani.
În aceste condiții, construcțiile vor continua să susțină economia, dar nu vor mai putea genera singure aproape întreaga creștere.
16,7 miliarde EUR pentru apărare. Cât ar putea ajunge în fabricile românești
Una dintre principalele oportunități pentru industrie este programul european SAFE, prin care România beneficiază de o alocare de 16,7 miliarde EUR, sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare.
România are a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, iar prima tranșă, de 2,5 miliarde EUR, a fost transferată la 26 august 2026, potrivit Comisiei Europene.
Programul finanțează achiziții de echipamente militare, inclusiv muniții, sisteme de apărare și vehicule de luptă.
Pentru companiile românești, oportunitatea este legată de participarea la producția de echipamente, componente și servicii destinate industriei de apărare.
Analiza Frames indică posibilitatea ca programele pentru elicoptere, blindate Piranha, radare și drone să genereze comenzi pentru uzinele și furnizorii români, prin mecanismele de cooperare industrială.
Efectul asupra economiei va depinde însă de proporția contractelor care se va transforma în producție locală.
„SAFE poate fi pentru industrie ce a fost PNRR pentru construcții, dar numai dacă statul negociază serios producția locală. Dacă banii pleacă integral pe echipamente importate, efectul asupra PIB-ului va fi minim, iar deficitul comercial va crește. Dacă o parte se transformă în linii de producție, în furnizori români integrați în lanțurile europene și în locuri de muncă, putem vorbi de o reindustrializare reală”, spune Adrian Negrescu.
Gazele din Marea Neagră: producția Neptun Deep începe în 2027
Un alt factor care ar putea contribui la relansarea industriei este începerea producției de gaze naturale din proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz.
Cele două companii au anunțat că primele gaze sunt așteptate în prima jumătate a anului 2027, iar producția ar urma să atingă nivelul maxim până la sfârșitul trimestrului al treilea.
La capacitate maximă, Neptun Deep ar urma să producă aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual, potrivit comunicatului OMV Petrom din 28 septembrie 2026.
Frames consideră că proiectul poate reprezenta una dintre cele mai importante oportunități structurale pentru industria românească, afectată în ultimii ani de costurile ridicate ale energiei.
Creșterea producției interne de gaze ar putea îmbunătăți competitivitatea companiilor industriale, deși efectele asupra prețurilor plătite de consumatori și firme se vor resimți treptat.
Un alt factor de creștere ar putea fi revenirea consumului, pe măsură ce inflația scade și puterea de cumpărare se reface.
Potrivit analizei Frames, reducerea inflației ar putea permite reluarea creșterii salariilor reale și, eventual, scăderea dobânzilor, ceea ce ar susține comerțul, serviciile și investițiile private.
Jumătate dintre antreprenori estimează afaceri mai mari în 2027
Perspectivele de revenire economică sunt însoțite însă de îngrijorări privind fiscalitatea și stabilitatea legislativă.
Potrivit unui studiu citat de Frames, realizat pe 300 de companii cu afaceri între 1 și 50 de milioane EUR, 44% dintre manageri consideră instabilitatea fiscală și legislativă principala problemă pentru mediul de afaceri, iar 40% sunt îngrijorați de creșterea taxelor.
Cu toate acestea, jumătate dintre managerii chestionați estimează afaceri mai mari în 2027, iar 36% intenționează să investească în echipamente și capacități de producție.
Analiștii Frames consideră realistă o creștere economică de 2-2,5% în 2027, în timp ce depășirea pragului de 3% ar necesita condiții economice mai favorabile.
Printre principalele riscuri se numără instabilitatea politică, presiunile asupra cursului valutar și ratingului de țară, continuarea consolidării fiscale și evoluția slabă a economiei zonei euro.
„Cifrele din ultimii doi ani sunt, de fapt, un semnal de alarmă. Construcțiile ne-au salvat, dar nu putem construi la nesfârșit fără să producem nimic. Dacă în 2027 nu oprim declinul industriei, creșterea va fi una fragilă, dependentă de fonduri externe care, după 2029, se vor reduce semnificativ. Avem acum, poate pentru ultima dată, o fereastră în care se suprapun SAFE, fondurile de coeziune și gazele din Marea Neagră. E momentul ca guvernul, indiferent cine îl va forma, să pună industria în centrul strategiei economice”, conchide Adrian Negrescu.