Eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri, minimum șase luni între adoptarea unei modificări fiscale importante și intrarea ei în vigoare, investiții de circa 18 miliarde de euro în rețelele energetice până în 2030, un regim special pentru investițiile strategice de peste 200 de milioane de euro și digitalizarea integrală a serviciilor publice se numără printre măsurile pe care Consiliul Investitorilor Străini (FIC) le propune Guvernului pentru creșterea competitivității economiei românești.
Consiliul Investitorilor Străini a transmis un pachet de cinci priorități pe care le vede ca bază pentru un „pact multianual pentru competitivitate”, cu obiectivul de a trece de la politici reactive la un cadru mai stabil pentru investiții, productivitate și creștere economică. Documentul este prezentat drept o contribuție tehnică pentru viitoarele priorități guvernamentale.
FIC, organizație care reprezintă mari investitori străini din România, are în prezent 110 companii membre, cu o cifră de afaceri cumulată echivalentă cu aproximativ 26% din PIB-ul României, potrivit informațiilor publicate de organizație.
FIC: Fără taxe pe cifra de afaceri și cu minimum șase luni pentru adaptarea firmelor la modificările fiscale
Prima prioritate este predictibilitatea fiscală și macroeconomică.
FIC solicită menținerea eliminării, din 2027, a impozitului minim pe cifra de afaceri – IMCA, eliminarea impozitului suplimentar aplicat instituțiilor de credit și evitarea înlocuirii acestora cu alte taxe calculate în funcție de cifra de afaceri.
Organizația susține, de asemenea, menținerea cotei unice și consideră că orice modificare structurală a sistemului de impozitare ar trebui precedată de o analiză de impact și de consultări publice.
O altă propunere cu impact direct asupra firmelor este introducerea unui calendar anual al modificărilor fiscale și de reglementare, astfel încât între adoptarea unei măsuri fiscale majore și intrarea ei în vigoare să existe cel puțin șase luni.
În argumentarea acestei poziții, FIC invocă un sondaj realizat în octombrie 2025, potrivit căruia 64% dintre companiile participante ar fi amânat, redus sau reconsiderat investiții după introducerea IMCA. Organizația susține că veniturile de circa 240 milioane de euro obținute din această taxă au fost sub estimarea inițială de 1,2 miliarde de euro.
FIC propune și revenirea pe agenda publică a adoptării monedei euro. Mai exact, cere înființarea unui Comitet Guvern–BNR pentru Adoptarea Monedei Euro și Convergență și elaborarea, în cel mult 12 luni, a unei foi de parcurs cu obiective anuale privind deficitul, inflația și convergența necesară pentru intrarea în ERM II. Documentul precizează însă că nu ar trebui stabilită o dată pentru trecerea la euro înainte ca România să îndeplinească în mod sustenabil condițiile necesare.
Energie: investiții estimate la 18 miliarde de euro în rețele până în 2030
A doua prioritate privește funcționarea pieței energiei și siguranța aprovizionării.
FIC consideră că intervențiile în piață și taxele care nu țin cont de funcționarea sistemului energetic pot distorsiona prețurile și descuraja investițiile. În același timp, România are nevoie de capacități suplimentare de producție și stocare, precum și de investiții în rețele și în interconectarea regională.
Necesarul estimat de FIC pentru dezvoltarea rețelelor de distribuție și transport ajunge la aproximativ 18 miliarde de euro până în 2030.
Organizația propune lansarea unui Program Național de Accelerare a Rețelei până în 2030, prin care infrastructura de transport și distribuție a energiei să fie tratată drept infrastructură critică pentru dezvoltarea industrială.
Programul ar urma să includă proiectele prioritare, sursele de finanțare, capacitatea disponibilă în rețea și termene clare pentru investiții și racordare.
FIC susține, de asemenea, un sistem de protecție țintit către consumatorii vulnerabili, dezvoltarea capacităților de stocare, integrarea comercială a prosumatorilor și o mai bună interconectare a României cu piața energetică europeană.
Pentru cele 18 miliarde de euro necesare rețelelor, organizația propune o combinație de fonduri europene, capital privat și garanții de stat pentru împrumuturi.
Consultări publice de minimum 30 de zile și mai puține raportări duplicate pentru firme
A treia direcție propusă este schimbarea modului în care statul elaborează reglementările și administrează obligațiile fiscale ale companiilor.
FIC susține că firmele se confruntă cu consultări publice prea scurte, obligații de raportare care se suprapun și platforme publice care nu comunică între ele. Organizația propune ca, în cazul reglementărilor importante, perioada de consultare să ajungă la minimum 30 de zile, în funcție de impactul măsurii.
Ar urma să fie creat și un registru online unic de transparență, în care să fie publicate proiectele de acte normative, opiniile transmise de cei interesați, răspunsurile Guvernului și viitoarele calendare de reglementare.
Pentru companii, una dintre cele mai concrete măsuri propuse este aplicarea principiului „once-only”: dacă statul are deja o informație într-o bază de date, firma nu ar mai trebui să fie obligată să o furnizeze din nou.
FIC propune interconectarea SPV, ghiseul.ro și a bazelor de date ale statului, folosirea SAF-T și RO e-Factura pentru selectarea controalelor în funcție de risc și eliminarea raportărilor duplicate, inclusiv a D394, după validarea tehnică a unei asemenea schimbări.
Investițiile de peste 200 milioane de euro ar urma să primească un „traseu rapid”
Una dintre cele mai importante propuneri pentru atragerea capitalului privat este crearea unui regim dedicat investițiilor strategice de peste 200 milioane de euro.
FIC spune că pentru asemenea proiecte nu este suficient ajutorul financiar. Investitorii au nevoie și de autorizări previzibile, acces la utilități, infrastructură logistică și coordonare între autoritățile centrale și cele locale.
Soluția propusă este instituirea unui cadru juridic prin care proiectele de peste 200 milioane de euro să aibă un traseu administrativ accelerat, inclusiv pentru autorizații, utilități și infrastructură.
Printre domeniile în care FIC vede posibilitatea dezvoltării unor investiții-ancoră se numără bateriile și mobilitatea electrică, semiconductorii și electronica avansată, materialele avansate și substanțele chimice verzi. Organizația propune și reducerea la 30 de zile a anumitor proceduri de evaluare și plată pentru schemele de sprijin.
În paralel, FIC cere calendare multianuale pentru schemele de ajutor de stat și apelurile de fonduri europene, astfel încât companiile să își poată planifica investițiile în raport cu perioadele în care finanțările devin disponibile.
ARICE, transformată într-un „one-stop-shop” pentru investitori
În aceeași zonă a investițiilor, FIC propune reformarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior - ARICE.
Agenția ar urma să devină un punct unic de contact pentru investitorii importanți, cu raportare directă către prim-ministru. Fiecărui proiect eligibil i-ar putea fi desemnat un manager de caz care să îl urmărească de la identificarea amplasamentului și obținerea autorizațiilor până la accesul la utilități și necesarul de forță de muncă.
FIC propune dezvoltarea unor structuri regionale și conectarea investițiilor cu parcurile industriale, clusterele și furnizorii locali, cu prioritate pentru energie, apărare, IT&C și agroindustrie.
Pentru noua structură ARICE, documentul indică un buget operațional de aproximativ 12 milioane de euro pe an, finanțat din bugetul de stat, fonduri europene și, pentru structurile regionale, eventual din bugete locale.
Statul să nu mai ceară firmelor informații pe care deja le are. AI și competențe digitale în școli
Ultima dintre cele cinci priorități este transformarea digitală a administrației.
FIC propune desemnarea unei singure autorități responsabile pentru coordonarea digitalizării serviciilor publice și elaborarea unei foi de parcurs prin care procedurile să poată fi finalizate integral online, acolo unde acest lucru este posibil.
Principiul „once-only” ar urma să devină obligatoriu: informațiile aflate deja într-un registru oficial al statului ar trebui transmise între instituții, nu solicitate din nou cetățeanului sau companiei.
În primul an, FIC propune publicarea unei Foi de parcurs pentru serviciile publice digitale, a unei strategii naționale privind datele și a unui Plan național de implementare a inteligenței artificiale.
Organizația cere și introducerea treptată a competențelor digitale și AI în școli, universități și învățământul profesional, precum și parteneriate între stat, universități, școli, institute de cercetare și companii.
Într-un orizont de unu-trei ani, obiectivul ar fi interconectarea registrelor principale ale statului și aplicarea principiului „o singură dată” în interacțiunile administrative cu volum mare.
Un „tablou de bord” pentru competitivitatea României
FIC nu propune ca cele cinci direcții să fie gestionate separat, ci ca un singur pachet național de competitivitate.
Pentru fiecare prioritate, Guvernul ar urma să desemneze un responsabil și o instituție coordonatoare, să stabilească între trei și cinci indicatori măsurabili și să publice periodic stadiul implementării.
Printre indicatorii sugerați se află timpul acordat firmelor pentru adaptarea la modificările fiscale, durata autorizărilor și racordărilor la rețea, procentul serviciilor publice disponibile integral online, absorbția fondurilor europene, fluxurile de investiții și numărul locurilor de muncă create.
În esență, pachetul transmis de Consiliul Investitorilor Străini mută accentul de la acordarea punctuală de stimulente către predictibilitatea regulilor după care firmele investesc: taxe anunțate din timp, energie și infrastructură disponibile, proceduri mai rapide pentru investițiile mari, acces mai previzibil la fonduri și o administrație în care aceeași informație nu mai trebuie transmisă de mai multe ori.