Europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PNL/PPE) este unul dintre cei doi negociatori-șefi ai Parlamentului European pentru bugetul multianual 2028-2034 al Uniunii Europene și explică acum, la podcastul StartupCafe, de ce nu este de acord cu proiectul de buget făcut de Comisia Europeană.
Parlamentul European are mai multe critici față de proiectul de buget al UE în forma inițiată de Comisia Europeană în iulie 2025, cea mai mare problemă invocată de europarlamentari fiind unificarea fondurilor din Politica Agricolă Comună a UE cu fondurile din Politica de Coeziune.
„Ar fi nefiresc ca un fermier și un primar să fie în concurență pe aceleași fonduri când, de fapt, nevoile lor sunt diferite. Deci dorim ca Politica Agricolă Comună să continue ca până acum - cu primul pilon, cu subvenția pentru fermieri, și cu al doilea pilon - bani pentru dezvoltare rurală, iar Politica de Coeziune, ca o politică separată” - a explicat acum liberalul Siegfried Mureșan, care, alături de socialista portugheză Carla Tavares, este raportor al Parlamentului European pentru Cadrul financiar multianual 2028-2034, care cuprinde toate fondurile UE din viitoarea perioadă de programare bugetară.
Referitor la criza politică din România, europarlamentarul PNL a lansat critici dure față de PSD, fostul partener de la guvernare. Mureșan susține că cei de la PSD ar fi marginalizați în cadrul familiei lor politice - Partidul Socialiștilor Europeni (PES) și grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), după ce au depus, alături de AUR, moțiunea de cenzură prin care a fost demis Guvernul Bolojan.
„PSD a ajuns un partid marginalizat și fără influență la socialiștii europeni. Îi țin acolo să ridice mâna (la vot în Parlamentul European - n.r.), îi țin acolo să dea bine la număr, dar e evident că influența lor în propria familie politică a fost mult slăbită și devin din nou ceea ce au fost în timpul lui Liviu Dragnea, un partid marginalizat chiar și în rândul socialiștilor europeni”, a afirmat Siegfried Mureșan, la podcastul StartupCafe.
Urmărește pe YouTube podcastul cu Siegfried Mureșan:
În poziția Parlamentului European România are propusă o alocare de fonduri UE de 66 de miliarde de euro în 2028-2034
StartupCafe: Care e stadiul proiectului pentru bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada următoare de programare? Pentru că sunteți unul dintre cei doi co-raportori ai Parlamentului European.
Siegfried Mureșan: Bugetul Uniunii Europene este mereu planificat pentru o perioadă de șapte ani, deoarece marile lucrări de infrastructură, construcția de autostrăzi, de exemplu, au nevoie de o planificare multianuală, nu se pot face într-un an de zile. Ne aflăm acum în perioada 2021-2027 și am început munca la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 1 ianuarie 2028 - 31 decembrie 2034. Comisia Europeană a prezentat un proiect de buget anul trecut, iar noi, Parlamentul European, ne-am stabilit poziția noastră pe acest buget, iar această poziție a Parlamentului European, pe care noi, cei doi negociatori-șefi ai Parlamentului European, o colegă europarlamentară socialistă din Portugalia și cu mine, din partea grupului Partidului Popular European, am coordonat-o, a fost votată în plenul Parlamentului European, reprezintă poziția oficială a Parlamentului European pentru negocierile ulterioare cu Comisia Europeană și cu guvernele statelor membre.
StartupCafe: Ce dorește Parlamentul European?
Siegfried Mureșan: În primul rând, mai multe fonduri europene pentru siguranță, pentru securitatea cetățeanului, pentru apărare, adică pentru securitate alimentară, securitate energetică, protecția frontierelor, apărare și securitate cibernetică. În al doilea rând, mai multe fonduri europene pentru creșterea competitivității economiei europene, fonduri pentru investiții în digitalizare, inteligență artificială, eficiență energetică și cercetare-inovare. Acestea sunt noile priorități ale Uniunii Europene.
E firesc să fie și noile priorități ale bugetului. Dacă ceva e important, e clar că în acele domenii trebuie să investim mai mult.
Acum, Consiliul Uniunii Europene, în care sunt grupate cele 27 de guverne, trebuie de asemenea să-și adopte poziția de negociere, după care Comisia, Consiliul UE și Parlamentul ne vom întâlni pentru dialog interinstituțional și pentru a ajunge la un acord. Noi, Parlamentul, ne-am făcut treaba, așteptăm ca și Consiliul să-și facă treaba și obiectivul nostru, al Parlamentului, este să încheiem negocierile până la finalul anului, astfel încât să avem anul 2027 pentru a pregăti absorbția.
StartupCafe: Și unde sunt punctele de divergență, deocamdată, între Parlament și miniștrii din statele membre, respectiv Comisia Europeană?
Siegfried Mureșan: Cu toții suntem de acord că securitatea, apărarea și competitivitatea trebuie să fie noile priorități și trebuie să alocăm mai multe fonduri aici. Doi la mână, Comisia Europeană a propus o slăbire a politicilor tradiționale ale bugetului Uniunii Europene, a Politicii Agricole Comune și a Politicii de Coeziune.
Noi, Parlamentul European, nu suntem de acord. Considerăm că aceste domenii și-au dovedit importanța în timp, trebuie să continue să fie finanțate în mod satisfăcător. Din Politica de Coeziune noi construim autostrăzi, anvelopăm blocuri în România, modernizăm și extindem școli, spitale, grădinițe.
Iar Politica Agricolă Comună înseamnă subvenții pentru fermieri și asta garantează securitatea alimentară. Deci Politica de Coeziune - bani pentru infrastructură și așa mai departe, iar Politica Agricolă Comună înseamnă bani pentru fermieri și dezvoltarea rurală.
StartupCafe: Și cum le slăbește proiectul de buget al Comisiei Europene?
Siegfried Mureșan: Comisia Europeană a propus reducerea fondurilor pentru fermieri și pentru Politica Agricolă Comună și a propus contopirea acestor două politici într-un singur fond pentru fiecare stat membru, asta însemnând și lipsă de predictibilitate pentru beneficiari.
Ce dorim noi, Parlamentul European:
- Unu la mână, separarea clară a celor două politici, ca până acum. Ar fi nefiresc ca un fermier și un primar să fie în concurență pe aceleași fonduri când, de fapt, nevoile lor sunt diferite. Deci dorim ca Politica Agricolă Comună să continue ca până acum - cu primul pilon, cu subvenția pentru fermieri, și cu al doilea pilon - bani pentru dezvoltare rurală, iar Politica de Coeziune, ca o politică separată. Deci predictibilitate.
- Și, în al doilea rând, fonduri suficiente.
Propunerea Parlamentului European este să avem pentru fermieri aceeași sumă de bani ca în ultimii șapte ani, 385 de miliarde de euro, pe care să o indexăm cu rata inflației în următorii ani. Deci, ajustate la rata inflației, 430 de miliarde de euro pentru toți fermierii din toată Uniunea Europeană. La Coeziune, 274 de miliarde de euro, indexate cu rata inflației - 300 de miliarde.
Deci o divergență se referă la ceea ce facem cu aceste priorități tradiționale pe care Comisia Europeană a vrut să le slăbească, iar Parlamentul European dorește să le apere.
O altă divergență este volumul total al bugetului. E clar că Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult. Avem vechile priorități plus noile priorități pe care le-am explicat: securitate, apărare, competitivitate. Nu putem face mai mult cu un buget la același nivel ca până acum.
E clar că trebuie să existe o creștere a bugetului. Sigur, justificată, realistă, moderată, dar e clar că trebuie să existe o creștere. Iar statele membre, multe aflate în situații financiar-bugetare dificile, nu își pot permite să contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene. De aceea va trebui să vedem cum finanțăm bugetul în anii următori.
Poziția Parlamentului European este următoarea: dorim să introducem surse proprii de venit ale Uniunii Europene pentru a putea finanța un buget ambițios în următorii ani. Dacă nu vom reuși să introducem aceste surse proprii de venit ale Uniunii Europene, riscul este să avem reducerea bugetului și ar fi o greșeală să tăiem bugetul, ceea ce ar însemna o slăbire a Uniunii Europene.
Uniunea Europeană are nevoie de un buget mai ambițios.
StartupCafe: România am văzut că are propusă o alocare de 60,2 miliarde de euro în următoarea perioadă de programare pe toate tipurile de fonduri. Cum vi se pare această alocare?
Siegfried Mureșan: 60 de miliarde de euro propuse acum de Comisia Europeană sunt mai mult decât cele 45 de miliarde de euro pe care le-am avut din bugetul tradițional ale Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Noi, Parlamentul European, am propus o creștere a bugetului cu 10% față de propunerea inițială a Comisiei Europene pentru a avea suficiente fonduri pentru fermieri, pentru coeziune și pentru noile priorități. În poziția Parlamentului European avem așadar o creștere cu 10%, asta ar însemna pentru România o alocare de 66 de miliarde de euro.
Sigur că poziția Parlamentului European, cu 66 de miliarde, este mai bună pentru România decât poziția Comisiei Europene, cu 60 de miliarde. Acum, va conta și ce vor spune guvernele statelor membre, ce va spune Consiliul UE și mă aștept ca reprezentanții României în Consiliu să reușească ceea ce am reușit noi în Parlamentul European, să propunem o creștere a bugetului. Deci 60 de miliarde de euro este o sumă utilă, dar cele 66 de miliarde propuse de Parlament ar fi de preferat.
„Va exista o simplificare a accesării de fonduri europene, mai ales pentru micii beneficiari, pentru IMM-uri”
StartupCafe: Dar dincolo de banii puși la dispoziție, oamenii se confruntă cu blocaje în accesarea fondurilor europene, în principal vorbim de fermierii care accesează bani pe bază de proiecte, nu pe plățile la hectar. Vorbim de antreprenori, dar chiar și de primari sau diferite autorități se plâng de aceste reguli care blochează accesarea fondurilor. Poate aici ar trebui să lucrați, pentru că așa degeaba pune UE la dispoziție sume mari de bani dacă oamenii nu pot să le absoarbă? Și consultanța e scumpă.
Siegfried Mureșan: Da, așa este. Aceasta este realmente una dintre probleme și adesea problema pentru beneficiari nu este lipsa fondurilor, ci este birocrația, e chiar complicat să absoarbă aceste fonduri. Tocmai de aceea Comisia Europeană propune - și aici Comisia Europeană are dreptate - reducerea numărului de tipuri de fonduri, pentru că până acum erau reguli diferite pentru diferite categorii de fonduri europene. Ca beneficiar, învățai regulile pentru accesarea unui program, dar dacă voiai să accesezi alt program, regulile erau alte, criteriile de eligibilitate, procedurile erau alte.
Lucrurile acestea se vor uniformiza. Vor fi mai puține reguli și vor fi uniformizate pe diferite programe și va exista o simplificare a accesării de fonduri europene, mai ales pentru micii beneficiari, pentru IMM-uri, pentru ONG-uri și pentru tineri întreprinzători și pentru mici fermieri, inclusiv pentru a facilita tranziția fermelor de la generația părinților spre tineri. În momentul de față sub 25% dintre fermierii din Europa sunt sub vârsta de 45 de ani, iar în unele state membre ale Uniunii Europene doar 10%. Deci, pe scurt, trebuie să încurajăm și tinerii să preia acum fermele părinților sau să înceapă activități în domeniul agricol. Pentru asta e nevoie de simplificare, reducerea birocrației. Deci câți bani vor veni e un lucru important și în ce domenii, dar în ce condiții e de asemenea important.
Și va exista o reducere a regulilor, o armonizare a lor și o simplificare, mai ales pentru micii beneficiari.
StartupCafe: De fiecare dată când am ocazia să vorbesc cu cei de la Comisia Europeană și le spun despre birocrația din accesarea fondurilor europene, ei spun mereu că statele membre adaugă birocrație, nu Comisia Europeană. Este adevărat?
Siegfried Mureșan: Da și nu. Trebuie să fim corecți. În primul rând, și regulile de la nivel european sunt prea complicate și în al doilea rând ele dau posibilitatea statelor membre să adauge birocrație. Deci răspunsul din perspectiva beneficiarului de ce este atâta birocrație, răspunsul sincer este că responsabilitatea, vina e partajată între autoritățile europene și autoritățile de la nivel național. Fiecare introduce către un strat de birocrație.
Ce dorim acum este să avem aceleași reguli de la nivel european pentru toate statele membre, bazate pe regulile din statele care au avut procedurile cele mai simple de absorbție, plus interdicția de a adăuga birocrație de la nivel național acolo unde nu se justifică.
„Până acum, la fonduri de cercetare, România nu a avut mare succes”
StartupCafe: Mai este, în proiectul de buget plecat de la Comisie, acel fond pentru competitivitate. Înțeleg că România și-ar fi propus să obțină și de acolo 10 miliarde de euro pentru companiile dezvoltate și care implică tehnologie în procesele lor de business. Aici ce ne puteți spune? Cum putem să absorbim acești bani? Ce șanse avem la acest fond de competitivitate?
Siegfried Mureșan: Până acum, România s-a concentrat în principal pe absorbția fondurilor de coeziune și a banilor în domeniul agriculturii. Am absorbit în aceste două domenii 110 miliarde euro fonduri europene, de când am aderat la Uniunea Europeană. Acum, însă, creșterea competitivității devine o prioritate a Uniunii Europene. Și structura bugetului pe următorii șapte ani este următoarea:
Un prim pilon, bani pentru Politica Agricolă Comună și Politica de Coeziune- aproximativ 40% din bugetul în Uniunea Europene, adică 800 de miliarde de euro. Acești bani vor fi alocați fiecărui stat. Cum am discutat, pentru România, propunerea Comisiei Europene era 60 de miliarde. Noi, în Parlamentul European, susținem o creștere la 66 de miliarde, dar aici fiecare stat va avea o sumă alocată, nimeni nu ne poate lua acești bani, depinde doar de noi să-i absorbim.
Al doilea pilon, aproape 600 de miliarde de euro, 30% din buget, va fi un fond pentru competitivitate, bani pentru cercetare, inovare, digitalizare, industria de apărare. Acești bani nu vor fi alocați pe state, ci vor fi alocați celor mai bune proiecte, celor mai competitive, indiferent de statul din care vin. Acest fond este un fond nou.
Au existat și până acum fonduri de cercetare, mai puține însă, dar tot acest fond, care include cercetare, inovare, industria de apărare și digitalizare, este nou. Până acum, la fonduri de cercetare, România nu a avut mare succes, fiindcă nu am avut entitățile suficient de dezvoltate, nu eram lider în materie de cercetare și inovare, dar și fiindcă ne-am concentrat pe fondurile de coeziune, care erau mai ușor de accesat, ne erau garantate, nu eram în competiție cu beneficiari din Olanda, din Austria, din Suedia, din Germania. Acum, va trebui să începem să devenim mai buni și în accesarea banilor din acest fond de competitivitate, unde va fi mai complicat, fiindcă suntem în concurență cu proiecte din alte țări, dar trebuie să ne concentrăm și pe acest fond, fiindcă Uniunea Europeană va pune tot mai multe fonduri la dispoziție în aceste domenii orientate spre viitor și ar fi păcat să nu fim capabili să accesăm aceste fonduri.
De aceea, prioritatea, obiectivul României de a accesa 10 miliarde de euro în acest fond de competitivitate consider că este justificat și corect.
„Guvernele României din perioada 2022 - 2024 s-au îmbătat cu apă rece”
StartupCafe: Dar la actuala perioadă de programare, pentru că mă uitam pe Politica de Coeziune, am încheiat anul trecut cu 26 la sută rată de absorbție totală, cu tot cu avansuri. Acum probabil că a mai crescut un pic în lunile astea. Cum vi se pare această rată de absorbție a României? Înțeleg că nici în restul țărilor Uniunii nu e mult mai mare.
Siegfried Mureșan: Da. Am avut foarte mulți bani la dispoziție în ultimii ani. Avem bugetul actual pentru perioada 2021- 2027. Am avut bugetul anterior pe perioada 2014-2020, unde am avut voie să accesăm banii până la 31 decembrie 2023. Și mai avem PNRR-ul, 30 de miliarde, din care 15 miliarde credite și 15 miliarde fonduri nerambursabile. Și 45 de miliarde de euro din noul buget multianual, 2 miliarde de euro dintr-un fond mic al tranziției juste, deci cam 80 de miliarde pe noul buget, plus banii din perioada 2014- 2020, pe care i-am avut la expoziție până la 31 decembrie 2023. Pe acel vechi buget, au existat întârzieri, la 31 decembrie 2021 aveam o rată de absorbție de 55%.
Ca atare în loc ca Guvernul să se concentreze pe absorbția banilor din noul buget, Guvernele României din perioada 2021, 2022 și 2023 s-au concentrat pe absorbția banilor din vechiul buget, ca să nu-i pierdem. De înțeles că s-au concentrat pe acei bani să nu-i pierdem, au reușit să-i absoarbă aproape pe toți. La 31 decembrie 2021 aveam o rată de absorbție de 55%, la 31 decembrie 2022, 75%, iar la 31 decembrie 2023, 95%. Așadar, acolo lucrurile au fost întârziate, dar la final, când s-au închis conturile, am reușit să absorbim mare parte din bani.
În paralel, a trebuit să înceapă absorbția pe PNRR- 30 de miliarde de euro, la dispoziție între 2020 și 31 august 2026. Guvernul României din anul 2021 a făcut un proiect pentru PNRR, după care a existat o schimbare de coaliție, s-au schimbat partidele la guvernare, nu vreau să politizez prea mult, dar noul partid care a intrat la guvernare, PSD, a spus „vrem să renegociem programul”.
Or, legislație europeană e foarte clară, nu poți renegocia PNRR-ul decât pe bază de obiective clare. Nu poți renegocia politic când se schimbă coaliția de guvernare. Și, în loc să prioritizeze implementarea, guvernele României din perioada 2022 - 2024 s-au îmbătat cu apă rece, crezând că pot renegocia PNRR-ul și au fost prea lenți la implementare. Și rezultatul e următorul. Multe dintre proiectele mari pe PNRR, guvernele anterioare n-au reușit să le facă. Spitale - ne-au promis multe spitale, n-au reușit să le facă pe toate. PNRR-ul, de aproximativ 30 de miliarde, a prevăzut jumătate fonduri nerambursabile, jumătate credite în condiții avantajoase, rată de dobândă mică, durată de rambursare lungă, dar credite.
Aceste guverne anterioare ne-au amărgit că vom absorbi toți banii din PNRR. Însă realitatea este, cum am spus, implementarea era lentă. Ei visau la o renegociere ipotetică cu Comisia Europeană, care nu s-a întâmplat pe criteriile politice pe care le-au decis ei, ca atare, am acumulat întârzieri. Dar ne spuneau că totul e bine și că vom absorbi tot. Timpul trecea și noi acumulam întârzieri.
A venit premierul Bolojan și a luat o decizie responsabilă. A spus următorul lucru: Ne concentrăm pe jumătatea din PNRR, care sunt fonduri nerambursabile, pe care nu trebuie să le dăm înapoi, care sunt bani gratis. Pe acești bani vrem să-i prioritizăm și vrem să-i absorbim pe toți.
Pe partea de credite, trebuie să spunem oamenilor adevărul, unele proiecte sunt atât de întârziate încât n-au nicio șansă de a fi finalizate până la 31 august 2026. Ca atare, pe unele le abandonăm, pe altele le mutăm pe fondurile europene pe care le avem la dispoziție până în 2027 și pot fi accesate chiar și după aceea încă câțiva ani de zile.
Ca atare, pe PNRR, guvernul condus de premierul Bolojan a spus ne concentrăm pe proiectele pe care chiar le putem face, nu mințim Comisia Europeană că absorbim 30 de miliarde, când de fapt știm că nu putem să absorbim.
Și propunerea actuală a PNRR-ului este 21 de miliarde, adică să luăm toți banii nerambursabili și din credite cam jumătate. Și acesta este obiectivul până la finalul lunii august. Guvernele anterioare, repet, au făcut bine concentrându-se pe banii vechi pe care îi pierdeam, dar au greșit, lălăind-o, fiind prea lenți cu PNRR-ul, și au greșit neîncepând la timp absorbția de fonduri europene din exercițiul bugetar 2021-2027. Când guvernul condus de premierul Bolojan a preluat guvernarea, aveam o rată de absorbție pe perioada 2021-2027, în anul 2025 - la jumătatea bugetului - de 9% prefinanțare plus 2% absorbție.
Acum lucrurile s-au mai îmbunătățit, suntem, cu tot cu prefinanțarea, la aproximativ la 30%. Dar avem în continuare întârzieri, trebuie să finalizăm PNRR-ul până în august, după care să ne concentrăm pe absorbția tuturor acestor bani, 45 de miliarde de euro pe care avem din fondul de coeziune până în 2027.
StartupCafe: Dar spuneți așa despre guvernele trecute care au întârziat, de parcă n-ar fi fost și guvernele dumneavoastră, ale PNL.
Siegfried Mureșan: Da, evident, deci nu o să mă vedeți fugind de răspundere. Deci, deciziile pe care le-au luat guvernele anterioare - au fost într-adevăr guvernări PSD-PNL - ce-i drept În perioada în care Nicolae Ciucă a fost premier, 2021-2023, am reușit creșterea de la 55% la 95% absorbție pe vechile fonduri de coeziune - dar deciziile care s-au luat au fost luate împreună.
Deci eu sunt conștient de faptul că deficitul iresponsabil făcut sub conducerea premierului Ciolacu a fost făcut în perioada în care partidul meu, Partidul Național Liberal, a fost la guvernare și avem o parte din vină, o parte din răspundere pentru acest lucru, dar am învățat din aceste greșeli și cred că toată lumea s-a convins că în ultimul an de zile premierul Bolojan încearcă să reducă deficitul, să reducă risipa banului public, să reformeze economia, să reducă pierderile din companiile de stat. Deci, repet, fără a politiza, cred că Partidul Național Liberal a învățat din greșeli și și le asumă. Celălalt partid din coaliție, mai degrabă nu. Dar nu mă veți vedea fugind de răspundere, cred că deciziile, mai ales în ceea ce privește deficitul, deciziile luate de guvernele PSD-PNL sub conducerea lui Marcel Ciolacu au fost greșite și au dus România într-o situație fragilă și extrem de dificilă. Acesta este adevărul.
„PSD-ul a ajuns un partid marginalizat și fără influență la socialiștii europeni. Îi țin acolo să ridice mâna”
StartupCafe: Și acum ce faceți cu guvernul? E guvernul interimar, Guvernul Bolojan.
Siegfried Mureșan: Păi, noi am spus foarte clar, îl susținem pe președintele Partidului Național Liberal în poziția de prim-ministru, el guvernând țara exact pe baza acordului de coaliție. Ilie Bolojan nu a făcut în acest an în care a fost la guvernare nimic ce nu fusese parte a acordului de coaliție. Dimpotrivă, unele lucruri le-a făcut chiar mai lent decât a fost agreat, fiindcă PSD-ul punea frână. PSD-ul nu vrea să facă reformele de care are nevoie țara, nu vrea să reducem risipa și pierderile din companiile de stat, nu vrea să facem administrația locală eficientă, vrea în continuare privilegiile pe care le-a avut mereu în ultimii ani, s-a unit cu AUR pentru a da jos acest guvern. Ce facem noi? Nu mai avem încredere în PSD.
Ei au format o majoritate anti-reformistă. Să vedem ce vor face cu această majoritate. Partidul Național Liberal va sta departe de această majoritate toxică, PSD-AUR, o majoritate anti-reformistă și antieuropeană. Nu vom intra la guvernare cu niciunul din cele două partide și nu vom intra la guvernare în niciun guvern susținut de vreunul din cele două partide, PSD sau AUR. Au organizat o majoritate, să lucreze cu ea acum, să vedem ce pot face și să vedem dacă pot sau nu să guverneze România.
StartupCafe: De la președintele Nicușor Dan ce așteptări aveți? Ce doriți de la el?
Siegfried Mureșan: În primul rând, sigur, majoritatea oamenilor din România dorește modernizare și reformare. De aceea PSD-ul nu a reușit să câștige niciodată alegeri prezidențiale în România. PSD-ul e partidul care dorește să acapareze statul și să țină România pe loc. De aceea au pierdut alegerile prezidențiale Adrian Năstase, Victor Ponta, Viorica Dăncilă și de aceea a pierdut alegerile prezidențiale și George Simion, fiindcă el a concurat pe același electorat de fapt și cu același mesaj cu care au pierdut candidații PSD în trecut. Nicușor Dan a câștigat alegerile pe electoratul care este majoritar în România și care dorește modernizare, reformare și o Românie europeană.
Ca atare cred că așteptarea firească a tuturor celor peste șase milioane de români care l-am susținut și l-am votat, este să fie portdrapelul acestui electorat care dorește modernizarea și reformarea României din poziția pe care dumnealui o are. A fost ales cu un mandat clar în acest sens.
Ce vă pot spune este că Partidul Național Liberal își va asuma exact acest rol de a face o ofertă serioasă, credibilă, oamenilor care doresc modernizare și reformare în următorii ani. Ne vom întări ca partid. Știm că avem de muncă să recâștigăm încrederea oamenilor, dar Partidul Național Liberal nu se va înghesui alături de PSD și AUR pe electoratul care dorește să țină România pe loc, ci vom face o ofertă corectă, pro-europeană, oamenilor care doresc să ducă România înainte.
StartupCafe: Asta e mai mult o tehnică de negociere, așa.
Siegfried Mureșan: În ce sens?
StartupCafe: Enunțul acesta de obiective maximale.
Siegfried Mureșan: În ce sens obiective maximale? Păi, nu. În primul rând, ar fi rău pentru România dacă am permite ca partidele care doresc să țină România pe loc să dețină controlul, dar să nu aibă răspunderea. Să ne aducem aminte: am mai avut guverne tehnocrate în România, când oamenii nu știau exact cine-i la guvernare și cine-i în opoziție: guvernul condus de premierul Cioloș.
Rezultatul a fost acesta: cu un program electoral extrem de populist, PSD-ul condus de Liviu Dragnea a câștigat peste 40% alegerile parlamentare din 2016. Noi vrem să evităm acest lucru. Ca atare, nu vom susține un guvern PSD-AUR care să țină oficial România pe loc.
Nu avem nimic în comun cu această agendă noi, PNL sub conducerea lui Ilie Bolojan, și, la fel, nu vom susține un guvern prin care PSD-ul să-și instaleze o marionetă la Palatul Victoria, iar oamenii să nu știe exact cine guvernează, cine-i premierul, cine sunt miniștrii, pe ce agendă, fără o răspundere fără legitimitate democratică și fără răspundere și, în paralel, PSD-ul să acapareze statul. Considerăm că un guvern care să nu aibă legitimitate democratică va duce la creșterea populismului.
În acest caz, e evident că beneficiarul va fi AUR, nu PSD. Dacă PSD își imaginează că va fi din nou beneficiarul, cum a fost în 2016, se înșală. Căci acum, dacă oamenii sunt nemulțumiți, dacă nu înțeleg ce se întâmplă la guvernare, vor vota partidul care pretinde că este anti-sistem, AUR, chiar dacă noi știm cu toții că AUR nu este partidul anti-sistem.
Pe scurt, Partidul Național Liberal nu poate participa nici la o șaradă tehnocrată care ține PSD-ul la putere, pretinzând că în vitrină sunt niște tehnocrati care, de fapt, nu au niciun fel de putere și care în fiecare săptămână vor trebui să-și ia aprobări de la PSD cu privire la ceea ce pot face și ceea ce nu pot face. Nu vom susține nicio guvernare PSD sau PSD-AUR.
StartupCafe: Dar cu PSD, în vreun fel, va fi posibil un guvern?
Siegfried Mureșan: Categoric nu, în momentul de față, după ce i-am văzut cum au dărâmat guvernul nostru, cum au obstrucționat modernizarea și reformarea României. Noi am spus PSD-ului înainte de moțiunea de cenzură că nu vom reface guvernul cu ei, dacă dărâmă acest guvern. Nu înțelegem de ce ei sunt surprinși că noi ne respectăm cuvântul. Dar ni-l vom respecta în continuare. Partidul Național Liberal este cvasi-unanim în spatele liniei propuse de premierul Bolojan, care spune: „Nu mergem cu PSD-ul la guvernare, preferăm opoziția pentru a ne reorganiza ca partid și a avea obiectivul clar de a câștiga alegerile parlamentare din 2028”.
StartupCafe: Vorbeam acum cu o colegă de la Financial Times și spunea că e un interes în Marea Britanie pentru ce s-a întâmplat în România, cu căderea guvernului. Ei urmăresc acolo, la nivel de business și mai ales prin perspectiva aceasta a ascensiunii populismului și a extremismului, care se întâmplă și la ei. Cum se vede și de la Strasbourg?
Siegfried Mureșan: Este un interes foarte mare în toată Uniunea Europeană cu privire la ceea ce se întâmplă în România. Deoarece, în primul rând, suntem un stat mare, într-o zonă geopolitic relevantă și sensibilă. Ca atare, Uniunea Europeană, evident, își dorește ca România să rămână un partener de încredere și să fie stabilă. În aceste săptămâni, toată Uniunea Europeană, văzând moțiunea de cenzură a extremiștilor împreună cu PSD, toată Uniunea Europeană și-a adus aminte că PSD este partidul care, în urmă, cu puțini ani, ataca instituții ale Uniunii Europeane, ataca valorile europene, ataca justiția independentă și toată lumea în Uniunea Europeană și-a adus aminte că președintele PSD, Sorin Grindeanu- să nu-i spunem din greșeale Liviu Grindeanu- Sorin Grindeanu a fost premierul care a dat Ordonanța 13 pentru a-l favoriza pe infractorul președinte al PSD, Liviu Dragnea. Deci toată Uniunea Europeană și-a adus aminte în aceste săptămâni istoricul Partidului Social Democrat.
Deci Uniunea Europeană își dorește o Românie stabilă, puternică. Uniunea Europeană știe că România a fost fragilizată economic de guvernările anterioare. Uniunea Europeană a văzut că în ultimul an în România au început reformele, a început consolidarea fiscal-bugetară. Există încredere mare în premierul Bolojan, dar nu e o încredere subiectivă. E o încredere obiectivă, bazată pe rezultate. Încrederea la nivel european nu se poate câștiga decât prin rezultate și decât dacă spui ceea ce faci.
Când ești Sorin Grindeanu și spui una și faci alta și când toate măsurile tale sunt luate împreună cu un partid anti-european, evident că nu te mai poți prezenta la nivel european ca fiind un partid pro-european. În plus, socialiștii europeni, care nu au uitat că din statutul PSD a fost eliminată sintagma de partid progresist, de asemenea sunt extrem de inconfortabili cu PSD-ul cooperând cu extrema dreaptă anti-europeană.
StartupCafe: Totuși și-au declarat susținerea pentru PSD, să facă guvern.
Siegfried Mureșan: E evident că PSD-ul a mințit socialiștii europeni când au spus nu vor colabora cu extrema dreaptă, după care o săptămână mai târziu au spus „doar o singură dată, la această mică moțiune de cenzură”. E evident că narativul PSD-ului a fost: „Noi suntem un partid pro-european și dorim să continuăm marea fericire pro-europeană PSD-PNL. Singurul care stă în cale este premierul Ilie Bolojan. Odată ce scăpăm de el, vom reveni la marea fericire. Aveți puțină răbdare”.
E evident că acesta a fost narativul lor, dar e evident că au pierdut încrederea și că nimeni nu îi crede. Deoarece toată lumea înțelege că colaborarea PSD nu a fost accidentală și nu a fost negociată între duminică seara și luni dimineața. Toată lumea înțelege că această colaborare a început cu mai mult timp în urmă. A fost pregătită inclusiv ideologic. Repet, socialiștii europeni au văzut că PSD a eliminat sintagma „Partid Progresist” din statutul lor. Și toată lumea înțelege că această colaborare (cu AUR- n.r.) nu a încetat. În plus, lumea vede că nu este o soluție rapidă la criza politică și semnele de întrebare privind PSD-ul se multiplică.
Socialiștii europeni sunt slăbiți în multe țări europene în momentul de față. Au avut scoruri de 5 până la 10% la alegerile parlamentare din mai multe state europene. Sunt extrem de slăbiți și de aceea probabil fac și ei un calcul și nu le e ușor să renunțe la 10 așa-numiți socialiști din România. Deci fac mai degrabă un calcul cantitativ, dar cu certitudine PSD-ul a ajuns un partid marginalizat și fără influență la socialiștii europeni. Îi țin acolo să ridice mâna, îi țin acolo să dea bine la număr, dar e evident că influența lor în propria familie politică a fost mult slăbită și devin din nou ceea ce au fost în timpul lui Liviu Dragnea, un partid marginalizat chiar și în rândul socialiștilor europeni.
