64% din români spun că mărirea TVA-ului de la 19% la 21% este cea mai temută măsură fiscală, conform unui studiu transmis, joi, publicației StartupCafe.ro, care mai spune că aproape jumătate din respondenți indică drept măsurile cea mai prioritare tăierea pensiilor speciale și combaterea evaziunii și corupției.
Raportul realizat de agenția independentă de cercetare MKOR radiografiază nivelul de informare, gradul de încredere și prioritățile românilor înaintea unui posibil pachet de măsuri fiscale.
„Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile și nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere și rezistență”, a declarat Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.
Instituțiile politice se află la un nivel mediu de 2.5 pe o scală 1-7 a încrederii, cel mai scăzut nivel înregistrat de MKOR de la începutul studiului „Consumer Sentiment” în 2023. În același timp, doar Școala (4,7) reușește să depășească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4,0), la limită.
Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituțiile măsurate:
- Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2; scor mediu 2,5;
- Parlament: 60% note 1-2; scor mediu 2,3;
- Partide politice: 68% note 1-2 – cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1;
- Administrația locală: scor 3,4 – diferență de aproape un punct față de Guvern;
- Instituții de securitate & reglementare: Poliția (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – zona „gri” a credibilității;
- Piloni sociali: Școala (4,7), Sistemul sanitar (4,0) și Biserica (4,0) sunt singurele care depășesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie.
Românii trimit un mesaj univoc: după ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi, conform spuselor specialiștilor MKOR. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii și corupției (19%). Oricare altă soluție fiscală pornește, așadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni „anti-privilegiu”.
Angajații din sectorul privat susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu o creștere de 11 puncte procentuale față de angajații de la stat (39%).
Românii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenți.
Urmează eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieții rămâne prioritară.
Top măsuri care îngrijorează
- 64% - TVA 21 %, care poate avea un impact direct și imediat în toate facturile la consumul zilnic;
- 42% - Prețuri alimente – teama că dispar plafonările actuale;
- 32% - Taxa pe tranzacții bancare, care afectează plățile curente și economisirile;
- 28% - Impozitul pe proprietate la valoarea de piață – presiune pe „asset-rich, cash-poor”, mai ales pensionari proprietari;
- 24% - Impozit progresiv pe venit – clivaj rural (creștere de 10 puncte procentuale față de urban).
Cum se adaptează românii la potențialul val de taxe
Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare.
- 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente – reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunțat la cei cu venituri mici (55%);
- 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanțe și divertisment; procentul urcă la 64% în rândul managerilor și antreprenorilor;
- 34% spun că vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice). Persoanele de peste 57 de ani renunță cel mai des la investiții de anvergură (38%);
- 34% intenționează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generația Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranța, nu consumul „pe datorie”;
- 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacții vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public);
- Doar 4% declară că nu ar schimba nimic.
Date prezentate provin din studiul MKOR Consumer Sentiment 2025, care a fost realizat pe un eșantion de 1250 respondenți adulți, între 18 și 65 de ani. Metoda de colectare a fost online, iar perioada de colectare este între 20 și 22 iunie 2025. Marjă de eroare a fost de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.