România a intrat într-o perioadă tulbure din punct de vedere economic, caracterizată de o presiune mai mare, definită de mai mulți factori: de la creșterea generalizată a prețurilor la materii prime și utilități, la încetinirea consumului și o deteriorare a disciplinei de plată, care se traduce prin termene de încasare a facturilor tot mai lungi, conform unei analize.
Această „furtună perfectă” pune în pericol lichiditatea mai multor firme și poate duce rapid la un blocaj financiar și, în final, la insolvență, conform analizei Sierra Quadrant.
Specialiștii spun că prima și cea mai urgentă bătălie pe care trebuie să o poarte un antreprenor este cea pentru lichiditate.
Redăm analiza:
„Profitul înregistrat în documentele contabile este irelevant dacă banii nu intră efectiv în conturile companiei pentru a acoperi cheltuielile curente – salarii, furnizori, taxe. O firmă poate fi profitabilă "pe hârtie", dar poate intra în incapacitate de plată din lipsă de cash-flow. Pentru a evita acest scenariu, se impun măsuri imediate de management al creanțelor.
Acest lucru înseamnă implementarea unei politici agresive, dar diplomatice, de colectare a facturilor.
Termenele de plată trebuie monitorizate strict, iar clienților întârziați trebuie să li se trimită notificări constante.
„Este nevoie, mai mult ca oricând, de o monitorizare activă a partenerilor de afaceri, pentru a afla din timp dacă aceștia riscă să intre în probleme și să prevenim, astfel, contagiunea. Există o gamă largă de servicii care ajută firmele românești să își monitorizeze activ lanțurile economice, în așa fel încât să anticipeze orice posibilă problemă”, afirmă Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a crescut cu 6,81%, în primele patru luni din 2025, până la 17.253, față de 16.153 în perioada similară din 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 3.375 de firme (în scădere cu 0,59% față de ianuarie-aprilie 2024) și în județele Cluj (1.001 de firme, plus 19,17%), Ilfov (811, minus 11,17%), Timiș (746, plus 2,9%), Constanța (703, minus 15,5%), Prahova (647, plus 29,92%), Iași (624, plus 0,97%) și Brașov (609, plus 12,78%).
Acesta este doar un singur exemplu. Pe ansamblul economiei, sunt peste 150 de mii de firme cu probleme financiare grave a căror situație atârnă de un fir de ață. Aceste firme angrenează, la lanțurile economice aproape de 250.000 de alte companii, iar riscul de contagiune, în caz de blocaj financiar, de insolvență sau faliment, este unul tot mai ridicat.
Potrivit experților, în aceast perioadă devine este esențială negocierea cu propriii furnizori pentru a obține, acolo unde este posibil, o eșalonare sau o prelungire a termenelor de plată, aliniind astfel ieșirile de numerar cu intrările estimate.
„Crearea unei prognoze de cash-flow detaliate, actualizată săptămânal, nu este un lux, ci o necesitate absolută pentru a anticipa perioadele critice”, spune Ovidiu Neacșu.
O strategie eficientă poate fi oferirea unor mici discounturi pentru plata anticipată, stimulând astfel clienții să achite mai repede.
Optimizarea costurilor și a operațiunilor
În fața creșterii prețurilor, controlul strict al costurilor devine a doua linie de apărare.
Fiecare cheltuială, de la cele administrative la cele de producție, trebuie analizată și justificată. Este momentul pentru a revizui toate contractele cu furnizorii de servicii (chirie, telefonie, utilități) și pentru a încerca renegocierea unor condiții mai avantajoase.
„Reducerea costurilor cu leasingurile, de exemplu, cu cheltuielile administrative trebuie să se afle în prim-plan într-o perioadă în care lipsa de predictibilitate fiscală vine să accentueze temerile investitorilor, iar fenomenul de dezintermediere din economie se accentuează”, afirmă experții.
Optimizarea operațiunilor interne este la fel de importantă. Managementul stocurilor trebuie să fie impecabil pentru a evita blocarea capitalului în produse care se vând greu.
Analiza eficienței proceselor interne poate scoate la iveală zone unde se pot face economii prin automatizare, reducerea risipei sau o mai bună planificare a resurselor umane și materiale.
Creditul comercial, un risc major
Potrivit analizei, o mare problemă a economiei o reprezintă ponderea foarte mare a finanțării prin credit comercial – suntem pe primul loc în UE la acest capitol.
Creditele comerciale reprezintă aproximativ un sfert din pasivul companiilor din Romania.
„Dependența mare de acest tip de finanțare, in lipsa unor practici corecte de utilizare a acestuia, reprezintă o vulnerabilitate importantă a sectorului la un șoc de contagiune și limitează dezvoltarea acestuia”, avertizează experții.
„Creditul comercial poate ajuta firmele in gestionarea fluxurilor de numerar pe termen scurt, in special in perioadele caracterizate de condiții financiare restrictive, însă, pe ansamblu, acesta este mult mai costisitor și mai riscant comparativ cu finanțarea bancară”, afirmă BNR.
Neplata sau intarzierea datoriilor față de furnizori poate antrena efecte in lanț, firmele care se confruntă cu prelungiri repetate ale termenelor de plată a facturilor clienților avand dificultăți la plata facturilor față de propriii furnizori, spune inclusiv Banca Națională.
Capacitatea firmelor de a răspunde la un astfel de șoc este limitată de preponderența finanțării pe termen scurt (43 la sută din total pasiv) și de utilizarea redusă a finanțării de la instituții specializate.
Mai mult, creditele comerciale au o durată foarte mare de colectare (85 de zile), semnificativ mai mare față de media estimată la nivel european (55 de zile) și mult peste termenul maxim prevăzut de cadrul legal (60 de zile).
In plus, rata de neplată a creditelor comerciale este de patru ori mai mare comparativ cu cea a creditelor bancare pe termen scurt (12 la sută la nivel agregat, in cazul companiilor mici și microintreprinderilor aceasta depășind 14 la sută).
Reinventarea ofertei
Scăderea vânzărilor, cauzată de erodarea puterii de cumpărare a clienților, necesită o adaptare a strategiei comerciale.
O simplă reducere de preț poate fi o capcană, afectând și mai mult marjele de profit. În schimb, companiile ar trebui să își analizeze și să își segmenteze clientela.
Eforturile trebuie concentrate pe retenția clienților fideli, care sunt adesea mai puțin sensibili la preț și mai valoroși pe termen lung decât clienții noi, atrași doar de oferte.
Este, de asemenea, un moment oportun pentru inovare și diversificare. Analiza pieței poate scoate la iveală noi nevoi sau nișe neacoperite.
Poate fi vorba de lansarea unui produs sau serviciu complementar, de oferirea unor pachete de servicii cu valoare adăugată sau de ajustarea ofertei pentru a se adresa unor segmente de clienți cu bugete diferite. Comunicarea de marketing trebuie să se axeze pe valoarea și pe beneficiile reale ale produsului, nu doar pe preț.
Prevenția este cheia depășirii provocărilor economice
Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, managementul unei companii trebuie să fie proactiv, nu reactiv.
Așteptarea pasivă a unei reveniri a pieței este o rețetă pentru eșec. Este esențială crearea unor scenarii financiare multiple – optimist, realist și pesimist – pentru a avea un plan de acțiune pregătit pentru orice situație.
Nu în ultimul rând, apelarea la consultanță de specialitate (financiară, juridică) nu trebuie văzută ca un semn de slăbiciune, ci ca o decizie matură de management.
Un expert extern poate oferi o perspectivă obiectivă și poate identifica soluții înainte ca problemele să devină insurmontabile.
Legislația din România oferă și mecanisme de prevenire a insolvenței, precum concordatul preventiv sau acordul de restructurare, care pot oferi un răgaz vital unei companii aflate în dificultate, cu condiția să se acționeze din timp.
Una dintre soluțiile aflate la îndemâna firmelor cu probleme este acordul de restructurare, o alternativă optimă la insolvență.
„Acordul se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situație financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali și pentru creditorii care doresc să-și recupereze creanțele deținute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecție a intereselor economice”, spun experții.
„Acordul de restructurare oferă, în esență, o alternativă la insolvență. Concentrându-se pe reabilitare, narațiunea se schimbă de la eșec la reziliență și adaptabilitate”, afirmă Ovidiu Neacșu.