Creșterea PIB-ului global ar putea încetini până la aproximativ 1,8% sau ar putea urca până la 5,0% anual, iar comerțul ar putea scădea până la 35% din PIB-ul global în următorii 25 de ani, estimează experții Boston Consulting Group, pe baza unei analize a peste 100 de megatendințe și a unui secol de date istorice.
Raportul Beyond Tomorrow: Four Scenarios for the World of 2050 realizat de BCG Henderson Institute se bazează pe date istorice de 100 de ani și pe tendințe din domenii ca tehnologia, geopolitica, clima, societatea și economia. Raportul analizează ce ar putea însemna fiecare scenariu pentru companii și modul în care semnalele timpurii pot indica direcția în care se îndreaptă lumea, conform unui comunicat transmis comunității antreprenoriale StartupCafe.ro.
„Deciziile luate în următorii 5 ani vor modela următorii 25. Prea des, viitorul este prezentat în extreme — fie colaps, fie abundență. În realitate, liderii trebuie să fie pregătiți pentru o gamă largă de rezultate și să ia decizii care rămân valide în condiții foarte diferite”, a declarat Nikolaus Lang, lider global al BCG Henderson Institute și coautor al raportului.
Cele patru scenarii identificate
Fiecare scenariu prezintă un mediu operațional diferit pentru companii, reflectând gama de condiții cu care se pot confrunta liderii de business.
În primul scenariu, cooperarea globală privind standardele pentru inteligența artificială ar conduce la o creștere mai rapidă a productivității, acces mai larg la tehnologie și o abundență de energie cu emisii reduse de carbon.
Astfel, PIB-ul global s-ar tripla, cu o creștere de aproximativ 5% anual între 2025 și 2050 — cel mai ridicat nivel dintre cele patru scenarii ale BCG Henderson Institute, orele de lucru medii ar scădea cu circa 25%, săptămânile de lucru de patru sau chiar trei zile devin comune în unele regiuni, iar progresele în materiale noi și captarea carbonului, susținute de AI, ar plasa lumea pe o traiectorie întârziată, dar credibilă către emisii net-zero.
Al doilea scenariu presupune faptul că tensiunile geopolitice vor împărți lumea în blocuri concurente, reducând cooperarea și remodelând comerțul global.
Comerțul global ar putea scădea la aproximativ 35% din PIB-ul mondial, față de 57% în 2024 — inversând decenii de globalizare, cheltuielile pentru apărare ar crește la 7% din PIB, cel mai ridicat nivel dintre scenarii, pe fondul prioritizării securității și autosuficienței, iar creșterea Produsului Intern Brut global ar încetini la aproximativ 1,8% anual, cel mai scăzut nivel dintre scenarii, susținută de cheltuieli publice pentru securitate, pensii și tranziția climatică.
Scenariul cu numărul 3 implică o serie de evenimente climatice extreme la finalul anilor 2020 care ar determina guvernele, industriile și consumatorii să prioritizeze reziliența climatică, accelerând tranziția către energie cu emisii reduse.
Încălzirea globală s-ar stabiliza la aproximativ 1,8°C, piețele de carbon s-ar extinde la nivel global, majoritatea economiilor mari participând până în 2040; ponderea combustibililor fosili ar scădea de la 81% în prezent la 35% în 2050, în timp ce electricitatea provine aproape integral din surse cu emisii reduse de carbon, iar creșterea PIB-ului global ar fi în medie de aproximativ 2,5% anual.
În al patrulea scenariu identificat de BCG, progresul tehnologic rapid ar continua cu reglementare limitată, generând creștere puternică, dar și concentrare a bogăției și puterii.
Astfel, PIB-ul global ar crește cu aproximativ 4% pe an, apropiindu-se de o dublare-triplare a economiei globale, cei mai bogați 1% ar deține aproape jumătate din averea globală, iar clasa de mijloc ar continua să se reducă, munca pe termen scurt și de tip „gig” s-ar extinde, pe măsură ce AI și automatizarea înlocuiesc activitățile cognitive de rutină, iar cheltuielile de apărare ar crește la circa 4% din PIB, față de 2,4% în 2024, pe fondul unei ordini globale mai fragmentate, deși comerțul și lanțurile de aprovizionare rămân deschise, impulsionate de interese comerciale.
În toate cele patru scenarii, cercetarea evidențiază o serie de „decizii cu risc scăzut” („low regret moves”) care au sens pentru liderii de business încă de astăzi:
- Consolidarea rezilienței structurale. Reechilibrarea priorităților de la eficiență către reziliență, pentru a menține continuitatea operațiunilor într-un mediu mai volatil;
- Reconfigurarea forței de muncă pentru populații îmbătrânite și AI. Dezvoltarea unor strategii pentru colaborare intergenerațională, roluri mai flexibile și mobilitate a talentelor — precum și extinderea recrutării, în special din piețele emergente de muncă;
- Construirea flexibilității digitale și a încrederii. Adoptarea unei abordări modulare pentru infrastructura tehnologică și de date, adaptată la ritmul rapid al schimbărilor tehnologice;
- Întărirea capacităților de anticipare și influențare. Dezvoltarea unor mecanisme de „sensing” în domenii precum reglementarea, geopolitica, resursele și tehnologia, precum și capacitatea de a reacționa rapid la acestea;
- Asumarea unui rol societal mai larg. Pregătirea pentru o responsabilitate mai mare în ceea ce privește bunăstarea angajaților, reziliența locală, gestionarea crizelor și nevoile comunităților.
„Nimeni nu poate prezice exact cum va arăta 2050, dar forțele care îl modelează sunt deja vizibile. Planificarea pentru un singur scenariu este un pariu riscant. Avantajul va fi al liderilor de business care se pregătesc pentru mai multe scenarii și acționează pentru a le influența înainte ca direcția lumii să devină clară”, a declarat Alan Iny, partener și director la BCG, fellow al BCG Henderson Institute și coautor al raportului.
Raportul integral poate fi consultat AICI.