Un antreprenor din București a fost amendat cu 20.000 de lei de ANAF Antifraudă după ce, spune el, a cumpărat legal o mașină din UE, în condițiile în care vehiculul a fost transportat, verificat și înmatriculat fără probleme, iar pentru intrarea în țară exista deja un cod UIT generat în sistemul e-Transport.
Vlad Grigore, fondatorul Furniture Factory, o firmă care se ocupă cu producția de mobilier, este antreprenorul care a semnalat situația într-o postare publicată pe grupul de Facebook „Tax Advisors”, o comunitate profesională care reunește peste 50.000 de membri, în principal contabili, consultanți fiscali și antreprenori.
„Ajunge! Statul român a transformat digitalizarea într-o armă împotriva contribuabililor corecți. Am cumpărat legal o mașină din UE. Am plătit mașina. Am plătit transportul. Am plătit taxele. Mașina a intrat legal în România. A fost verificată. A fost înmatriculată. Există documente. Există traseu. Există inclusiv cod UIT generat în lanțul logistic. Și totuși, ANAF îmi dă amendă 20.000 lei. Nu pentru fraudă. Nu pentru evaziune. Nu pentru prejudiciu. Nu pentru că aș fi ascuns ceva”, și-a început Vlad Grigore postarea pe Facebook.
În urma unei achiziții intracomunitare, firma a cumpărat un autoturism prin platforma Openlane, în cadrul unei licitații online pe care a câștigat-o. Mașina a fost achitată integral, inclusiv costurile de transport până în România.
Până în acest punct, antreprenorul susține că operațiunea s-a desfășurat în mod obișnuit pentru acest tip de achiziții din Uniunea Europeană. Problema, reclamă el, a apărut ulterior, când, la câteva luni distanță, ANAF Antifraudă a emis pe numele firmei un proces-verbal de contravenție și o amendă de 20.000 de lei, pe motiv că transportul aferent achiziției nu ar fi fost declarat în sistemul RO e-Transport.
Contactat de StartupCafe.ro, antreprenorul a declarat că situația sa nu este singulară și a denunțat birocrația excesivă cu care se confruntă mediul de afaceri. El susține că alți peste 900 de antreprenori s-ar confrunta cu probleme similare și a precizat că împreună cu aceștia analizează inițierea unui proces colectiv împotriva ANAF.
„După luni de zile, s-au trezit să spună că trebuia să mai depun eu încă o declarație despre cum a ajuns mașina la mine, deși transportul nu a fost organizat direct de mine, ci prin platforma și operatorii logistici implicați. Asta nu mai este administrație. Asta este hărțuirea contribuabilului. Asta nu mai este digitalizare. Asta este o capcană birocratică din care statul încearcă să scoată amenzi”, a continuat antreprenorul în postarea publicată pe grupul de Facebook Tax Advisors.
Vlad Grigore afirmă că pentru intrarea în țară exista deja un cod UIT generat de depozitarul și operatorul logistic, pentru o operațiune declarată „Tranzacție IC - Intrare pentru depozitare/formare nou transport”. Astfel, spune el, transportul internațional a fost deja declarat și introdus în sistemul RO e-Transport de către operatorul logistic implicat.
Antreprenorul susține că firma sa nu a fost implicată în organizarea transportului internațional inițial al mașinii și nici nu a figurat ca destinatar direct în documentele aferente acestei etape. Mașina a fost adusă mai întâi într-un depozit, în cadrul unui flux logistic gestionat de terți, și abia ulterior livrată către firmă.
Astfel, antreprenorul afirmă cp nu a avut control asupra traseului sau asupra detaliilor legate de transport și că nu dispunea, la momentul respectiv, de toate informațiile necesare privind ruta sau punctul de intrare în țară. Cu toate acestea, ANAF ar fi sancționat firma pe motiv că nu a generat un cod UIT separat pentru aceeași operațiune.
„Autoritățile nu comunică între ele. Nu gândesc cap-coadă. Nu urmăresc logica economică a operațiunilor. Dar se pricep perfect să dea amenzi celor care muncesc, plătesc și încearcă să facă lucrurile legal. România este blocată de ani de zile exact din cauza acestui tip de incompetență. Lipsa de coordonare. Lipsa de răspundere. Lipsa de bun-simț administrativ. Iar nota de plată este trimisă, de fiecare dată, către contribuabil. Statul știa că mașina există. Statul a văzut mașina. Statul a verificat mașina. Statul a înmatriculat mașina. Statul a încasat taxe pentru ea. Dar același stat vine apoi și spune: nu ne-ai spus suficient de multe, pe suficient de multe platforme, deci plătești 20.000 lei. Asta este abuz”, a mai spus antreprenorul.
Postarea antreprenorului a strâns 362 de reacții și 38 de comentarii până la momentul publicării acestui articol. În secțiunea de comentarii, mai mulți utilizatori au explicat că obligația generării codului UIT îi revenea și acestuia.
Ro e-Transport. Obligații și alte informații
Categoriile de vehicule rutiere care fac obiectul monitorizării în sistemul RO e-Transport sunt cele care au o masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu o masă brută totală mai mare de 500 kg, sau o valoare totală mai mare de 10.000 de lei, aferente cel puţin unei partide de bunuri care face obiectul transportului.
Prin sistemul RO e-Transport sunt monitorizate transporturile rutiere pe teritoriul naţional ale bunurilor cu risc fiscal ridicat şi transporturile rutiere internaţionale de bunuri. Codul UIT este codul unic generat de sistemul RO e-Transport prin intermediul căruia se identifică datele aferente unei partide de bunuri.
Astfel, obligaţia declarării în sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat revine următorilor utilizatori:
- a) furnizorului din România, în cazul tranzacțiilor interne;
- b) operatorului economic, pentru bunurile cu risc fiscal ridicat deținute și transportate între locul de încărcare și locul de descărcare, situate pe teritoriul național.
Totodată, obligaţia declarării în sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transportul internaţional de bunuri revine următorilor utilizatori:
- a) destinatarului înscris în declaraţia vamală de import, respectiv expeditorului înscris în declaraţia vamală de export, în cazul bunurilor care fac obiectul operaţiunilor de import sau export, după caz;
- b) beneficiarului din România, în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri;
- c) furnizorului din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;
- d) depozitarului, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacţiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât şi pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul naţional din una sau mai multe partide de bunuri;
- e) prestatorului de servicii din România, în cazul unor operaţiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României pentru prestarea de servicii, cât şi pentru bunurile rezultate reexpediate în statul partenerului comercial;
- f) beneficiarului din România, în cazul unor operaţiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile expediate din România pentru prestarea de servicii într-un stat membru al Uniunii Europene, cât şi pentru bunurile rezultate reexpediate în România;
- g) clientului din România, în cazul unor operaţiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziţia clientului în situaţia în care România este statul membru către care au fost expediate sau transportate bunurile atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României, cât şi pentru bunurile livrate într-un stadiu ulterior după sosire, către altă persoană impozabilă din România sau în cazul în care bunurile respective sunt returnate în statul membru din care au fost expediate sau transportate iniţial;
- h) furnizorului din România, în cazul unor operaţiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziţia clientului în situaţia în care România este statul membru din care au fost expediate sau transportate bunurile atât pentru bunurile expediate din România, cât şi în cazul în care bunurile respective sunt returnate în România.
Vezi AICI și un ghid ANAF privind RO e-Transport.