Ministerul Finanțelor a scos, duminică, în dezbatere publică varianta oficială a proiectului de ordonanță-trenuleț, care cuprinde o serie de măsuri privind firmele, antreprenorii și lucrătorii: scăderea plafonului cifrei de afaceri pentru impozitarea microîntrprinderilor, creșterea impozitului pe dividende, eliminarea facilității fiscale pentru IT-iști și angajații din construcții și sectorul agro-alimentar, dar și continuarea măsurii de neimpozitare a sumei de 300 de lei din salariul minim, în 2025.
Guvernul Ciolacu 2 urmează să decidă luni asupra Ordonanței de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene.
Proiectul de OUG cuprinde o serie de măsuri de restrângere a cheltuielilor bugetare, precum și prevederi prin care statul încearcă să aducă mai multe venituri la buget. Printre altele, proiectul de ordonanță de urgență de la Finanțe contrazice și Programul de guvernare al Cabinetului Ciolacu 2, care a trecut prin Parlament și care prevedea că nu va scădea pragul de impozitare la micro, de exemplu.
În ceea ce privește mediul de afaceri din România, enumerăm următoarele propuneri din OUG-trenuleț:
-
Creșterea impozitului pe dividende
Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025. Se propune și majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente.
-
Impozitul pe venitul microîntreprinderii
Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, se propune:
- reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro. Astfel, mai multe firme vor trece d ela impozitul pe venitul microîntreprinderii (3% pe venit) la impozit pe profit (16%).
- eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
- Se actualizează codurile CAEN pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2025, se vor avea în vedere, după caz, și activitățile, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 6210 - Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6290 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5611 - Restaurante, 5612 - Activități ale unităților mobile de alimentație, 5622 - Alte servicii de alimentație n.c.a..”
- Pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.
-
Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură, procesarea de alimente
Angajații din IT, construcții, agricultură și sectorul alimentar nu vor mai beneficia de facilitățile fiscale la salarii. Astfel, OUG trenuleț propune eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
Reamintim că facilitățile fiscale acordate angajaților din sectoarele IT, constructii și agro-alimentar au tot fost ciuntite, de-a lungul timpului. Citește AICI o analiză cu situația la zi a acestor facilități fiscale, înainte de OUG trenuleț.
-
Revenirea taxei pe stâlp
Revine impozitul pe construcții speciale de 1,5% - „taxa pe stâlp”. În trecut, au fost afectați și fermierii care dețin silozuri.
OUG trenuleț urmează să reinstituie impozitul pe construcții, datorat de persoanele juridice române (cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare), persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, precum și de persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/ concesiune sau în folosinţă. Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.
-
300 lei fără taxe la salariul minim
Continuă măsura de scutire de taxe pentru suma de 300 de lei din salariul minim. Astfel, se propune menținerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025. Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
De această deducere beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul de încadrare este menținut la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, stabilit prin hotărârea Guvernului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente anului 2025.
În cazul în care facilitățile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, corespunzătoare unei perioade din lună, pentru stabilirea sumei reprezentând venituri pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, se determină proporția dintre numărul de zile lucrătoare aferente perioadei în care contractul individual de muncă/raportul de serviciu este în derulare în perioada de acordare a facilității și numărul de zile lucrătoare din luna respectivă.
Totodată, se propune ca suma de 300 lei să fie diminuată proporțional cu numărul de zile din lună în care angajații realizează venituri din salarii și asimilate salariilor al căror nivel îndeplinesc condițiile cumulative propuse, respectiv nivelul salariului de bază lunar brut sau al soldei lunare, după caz, stabilit/ă potrivit contractului individual de muncă/raportul de serviciu, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată și nivelul maxim al venitului brut din salarii și asimilate salariilor realizat de angajații vizați să nu depășească suma de 4.300 lei/lună, inclusiv.
Reamintim că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost stabilit la 4.050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.575 lei (cu deducerea de 300 lei), majorarea pe net fiind de 212 lei, iar creșterea pe net de circa 9%.
-
Vouchere de vacanță la jumate
Bugetarii vor primi în continuare vouchere de vacanță, dar numai în limita a 800 lei și cu condiția asigurării de către angajat a unei coplăți de 800 lei.
În 2024, valoarea voucherelor de vacanță era de 1600 de lei, iar diminuarea propusă afectează mai ales hotelurile și alte firme din turism, unde se pot face plăți cu voucherele de vacanță.
proiectOUGBGC2025_29122024 by claus_44 on Scribd
---