Skip to content

Salamul de Sibiu, recunoscut oficial ca produs traditional romanesc, in Uniunea Europeana. A fost inventat de un italian, acum 100 de ani

Salamul de Sibiu, recunoscut oficial ca produs traditional romanesc, in Uniunea Europeana. A fost inventat de un italian, acum 100 de ani
Salamul de Sibiu, recunoscut oficial ca produs traditional romanesc, in Uniunea Europeana. A fost inventat de un italian, acum 100 de ani

Salamul de Sibiu a obtinut statutul de produs traditional protejat in Uniunea Europeana, fiind inregistrat cu indicatie geografica protejata (IGP), a informat, vineri, Ministerul Agriculturii.

In lipsa unei opozitii din cadrul UE, produsul "Salam de Sibiu" (IGP) dobandeste denumirea de indicatie geografica protejata, la 20 de zile de la publicarea Regulamentului in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci termenul curge de la data de 19 februarie 2016, a explicat sursa citata.

Asociatia Producatorilor de Salam de Sibiu a inceput inca din anul 2012 procedura de inregistrare a Salamului de Sibiu ca Indicatie Geografica Protejata in UE, acesta fiind al doilea ordus traditional recunoscut, dupa Magiunul de Topoloveni.

In data de 19 februarie 2016, a aparut Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2016/234 al Comisiei Europene de inregistrare a unei denumiri in Registrul denumirilor de origine protejate si al indicatiilor geografice protejate Salam de Sibiu - IGP.

Simbol-IGP

Protectia pentru indicatia geografica acopera produsele agricole si alimentare legate strans de o zona geografica. Cel putin una dintre etapele producerii - procesarea sau perpararea, trebuie sa aiba loc in respectiva zona geografica pentru care s-a emis protectia. 

Potrivit Comisiei Europene, Salamul de Sibiu este produs in Bucuresti si in judetele Bacau, Brasov, Covasna, Calarasi, Ilfov, Prahova si Sibiu.

Pe ambalajul produsului va aparea simbolul alaturat.

Salamul de Sibiu, inventat de un italian, in Romania

Salamul de Sibiu a fost produs pentru prima data de catre un Italian, stabilit in Regatul Romaniei, acum mai bine de 100 de ani, potrivit informatiilor de la Ministerul Agriculturii.

Istoria produsului Salam de Sibiu incepe in anul 1910, atunci cand Filippo Dozzi, profitand de conditiile climaterice favorabile producerii salamului crud-uscat, cu termen de maturare foarte lung si cu garantie de luni de zile, s-a hotarat sa cumpere in Sinaia o cladire care adapostea un restaurant, un depozit de vinuri si un hotel.

Trecatorile traditionale, prevazute cu vami oficiale, ce legau Transilvania de Tara Romaneasca, erau situate pe Valea Teleajenului (cu iesire la Sacele), pe Valea Dambovitei (cu vami la Rucar si Bran spre Brasov si pe Valea Oltului) si cu vama la Turnu Rosu (iesire spre Sibiu).

Dozzi incepe sa vanda cu denumirea de "Salam de iarna", iar pe stampila de export aplicata pe documentele ce insoteau marfa, era inscriptionata "Vama Sibiu", intrucat aceasta vama era punctul de iesire spre teritoriul Austro-Ungar. Deoarece in Ungaria existau fabrici concurente care produceau un salam asemanator cu cel produs de Dozzi, existau si restrictii privitoare la tranzitarea transporturilor cu salam romanesc pe teritoriul Ungariei.

Astfel in comenzile venite de la partenerii externi numele produsului devine mai intai "Salam din vama Sibiu", pentru ca mai apoi sa fie numit "Salam Sibiu".

Din ce se face Salamul de Sibiu

Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenita de la porci ajunsi la maturitate si din slanina tare. Amestecul este umplut in membrane naturale si/sau colagenice si supus afumarii cu lemn de esenta tare, maturarii si uscarii la rece.

Pentru maturare se utilizeaza produse alcoolice - vin alb, vin rosu, vin rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagra. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) - Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care contin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.

Cea mai importanta contributie in crearea gustului sunt aromele formate in cursul fermentatiei (care incepe din momentul umplerii in membrana si se desavarseste prin procesele de afumare la rece si maturare-uscare) din zaharurile adaugate, din aminoacizii existenti sau din cei formati prin hidroliza proteinelor, precum si cele formate prin degradarea lipidelor.

Astfel, Salamul de Sibiu avand o perioada de maturare-uscare indelungata (minim 60 de zile in prezenta mucegaiului nobil) are o aroma specifica, inconfundabila.

Romania are o traditie de peste 100 de ani in producerea Salamului de Sibiu, pentru care exista o documentatie foarte bogata care atesta ca produsul a inceput concomitent in doua zone diferite din Romania, arealul Sibiului (Medias) si cel a Vaii Prahovei.

Este evident ca pe parcursul unor decenii intregi de traditie in care procesul de productie a ramas neschimbat, conexiunea dintre produs, denumirea acestuia si aria sa geografica s-a consolidat in memoria consumatorului, care percepe prin Salamul de Sibiu acel salam crud- uscat, realizat in aria geografica indicata, din carne de porc si slanina tare, amestecate cu ingrediente de sarare-condimentare, avand o culoare rubinie, cu o membrana acoperita de mucegai nobil alb, alb-galbui sau alb-cenusiu, cu aroma si gust tipice.

Datorita specificitatii produsului si a legaturii sale cu aria geografica, Romania a solicitat inregistrarea Salamului de Sibiu ca Indicatie Geografica Protejata pentru a-l face cunoscut si pentru a-i creste competitivitatea la nivel european si mondial.

Afaceri

„Majoritatea antreprenorilor români încă fac afaceri după ureche”. Greșelile pe care le fac (consultant)

chei apartament

Începe Programul Noua Casă 2025: Restricții la închirieri și la sedii de firmă. Dobânda și avansul solicitat la credite

magazin

Lanțul de magazine electro Altex, undă verde să cumpere Brico Dépôt România

masini Tesla

Tesla, acuzată că „grăbeşte” odometrele pentru a evita reparaţiile maşinilor în garanţie, potrivit unui proces intentat în SUA

Parc fotovoltaic Simtel

Finanțări BT de 28 de milioane EUR  pentru un parc fotovoltaic dezvoltat de Simtel, la Giurgiu

Andrei Popescu, Molf

Un manager a plecat din grupul eMAG și și-a deschis restaurant în București. „Știm că nu va fi ușor. Că vor fi zile în care cafeaua se bea rece”