Doi angajați din cadrul ANAF au răspuns, luni, în cadrul unui seminar online, la întrebările contribuabililor privind tratamentul fiscal și modul de declarare a veniturilor obținute de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală – Declarația Unică.
StartupCafe.ro a participat la acest webinar și a selectat o parte dintre întrebările contribuabililor și răspunsurile date de angajații Fiscului.
Contribuabil: O societate plătește drepturi de proprietate intelectuală către o persoană fizică și le declară prin Declarația 112. Persoana fizică are și calitate de salariat. În aceste condiții, societatea reține și virează doar impozitul pe venit sau/și CAS-ul, respectiv CASS-ul? Persoana care primește plățile, persoana fizică, trebuie să depună Declarația Unică? Societatea trebuie să depună Declarația 205 sau prin faptul că a declarat impozitul prin Declarația 112 nu mai are nicio obligație declarativă? Dacă persoana fizică care primește plata pentru transferul dreptului de proprietate intelectuală nu ar avea calitatea de salariat, s-ar reține impozit pe venit, CAS și CASS, persoana fizică ar fi obligată să depună Declarația Unică? Sau este suficient ca societatea să depună Declarația 112?
ANAF: Mergem pe prima ipoteză, situația în care persoana fizică obține și venituri din drepturi de proprietate intelectuală și venituri din salarii în același timp. În această situație, într-adevăr, plătitorul de venit, dacă este o entitate care ține contabilitatea, are obligația de a reține la sursă impozitul pe venit și va declara plin Declarația 112 până la 25 a lunii următoare și va plăti acest impozit. Nu va face 205, doar 112. Și fizica nu face Declarația Unică, clar. Impozitul e final, plătitorul de venit va reține 10%, 60% din brut, impozitul fiind final. În a doua ipoteză în care persoana fizică care obține venituri din drepturi de proprietate intelectuală nu este în același timp și salariată, într-adevăr, va fi obligația persoanei juridice de a reține pe lângă impozit pe venit și sănătate și pensie, doar dacă suma netă din punct de vedere fiscal, adică după ce a scăzut cota forfetară de cheltuieli, va depăși pragurile impuse de lege, respectiv 12 salarii sau 24 la contribuția la pensie sau 6-12-24 la contribuția la sănătate. Mai e și o situație aici în care persoana fizică ar putea să aibă mai mulți plătitori, de la niciunul să nu depășească plafoanele, dar ele adunate să depășească plafonul și doar în această situație, persoana fizică va face Declarația Unică pentru partea de contribuții. Adică va aduna venitul din toate sursele și când va depăși acele plafoane, va completa Declarația Unică.
Contribuabil: Autorii de cărți intră la proprietatea intelectuală?
ANAF: În ceea ce privește încadrarea contractelor, e bine să consultați Legea 8 din 1996. Acolo aveți mai multe definiții.
Contribuabil: Cotele forfetare se aplică și dacă veniturile sunt din străinătate?
ANAF: Da. Și în această situație se aplică cotele forfetare. De fapt, la veniturile din străinătate se aplică cota de 10% la baza impozabilă stabilită în Codul fiscal. Pentru veniturile din România, similar veniturilor din România.
Contribuabil: Contribuția la pensie nu se mai poate plăti pe estimat?
ANAF: Nu. Cred că vă referiți și la activități independente și la drepturi de proprietate intelectuală. Nu am posibilitatea asta pe estimat, cel puțin în 2025. Veți face direct pe realizat chiar dacă e prin opțiune.
Contribuabil: Veniturile din dobânzi se cumulează cu veniturile din drepturi de proprietate intelectuală când se calculează CAS și CASS?
ANAF: Doar în cazul CASS-ului veți aduna veniturile din investiții cu cele din drepturile de proprietate intelectuală. La CAS se iau în considerarea doar veniturile din drepturi de proprietate intelectuală. Și, eventual, dacă aveți cumva și un PFA, venituri din activități independente.
Contribuabil: Pentru calculul CAS-ului. Am venit net 40.000 de lei. Cum calculez CAS-ul? Aplic 25%, la 39.600 sau la 40.000 de lei?
ANAF: Înțeleg că e vorba despre anul 2024 după praguri. Să știți că la pensie, legea spune că baza de calcul e venitul ales de dumneavoastră, dar care nu poate fi mai mic de 12 salarii minime pe economie sau 24. În cazul dumneavoastră, e venitul ales de dumneavoastră. Poate fi 39.600, mai jos de 39.600 nu poate fi, dar poate fi chiar 39.600 sau poate fi foarte bine 40.000 lei sau o altă sumă pe care o doriți.
Contribuabil: O persoană din Republica Moldova, studentă la Univeristatea din București, realizează în România venituri din drepturi de proprietare intelectuală, ce obligații declarative are plătitorul de venit persoană juridică română? Reține contribuții sociale?
ANAF: Bănuiesc că vă puneți problema în condițiile în care e depășit plafonul. La sănătate analizăm în primul rând dacă el este contribuabil sau nu, adică e nerezident sau dacă nu cumva are și cetățenie română, că se mai întâmplă situații de genul acesta, și dacă are domniciliul în România sau reședința. La nerezidenți ar putea dacă ar avea tot la fel domniciliul în România. Sunt prea puține informații pentru a stabili dacă el are calitatea de contribuabil. Eventual să faceți scrisă întrebarea asta pe formularul de contact, dar dând toate aceste detalii, și ce vârstă are el și dacă are cumva dublă cetățenie și alte informații care ar putea fi relevante.
Contribuabil: Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obținute de persoana fizică română, care obține venituri din salarii și este asigurată în alt stat la sănătate și pensie, trebuie să plătească și în România contribuția la pensie și sănătate?
ANAF: Să înțeleg că salariile sunt din alt stat? Adică în ce sens sunteți asigurat în alt stat din Uniunea Europeană? E un regulament european care se aplică ca atare și într-adevăr acolo sunt legiferate reguli în ceea ce privește sănătatea, pe partea asta de venituri obținute din ambele sate.
Contribuabil: O persoană a obținut venituri din arendă în anul 2024 de 1.000 de lei. Persoana nu este salariată și nici pensionară. În anul 2024 nu a obținut alte venituri. Persoana trebuie să declare și să plătească CAS la nivel de 6 salarii minime pe economie?
ANAF: În niciun caz, nu. E sub prag, 12.800 lei. Nu.
Contribuabil: O persoană obține în anul 2024 venituri din drepturi de proprietate intelectuală de la un singur plătitor, în sumă netă care se încadrează între 6 și 12 salarii. Plătitorul de venituri reține și plătește impozit și CASS la nivelul a 6 salarii. Persoana fizică nu are calitatea de salariat, dar mai obține și venituri pe un PFA în sumă netă care depășește pragul celor 24 de salarii. Ce are de plată această persoană fizică pentru anul 2024 și ce trebuie să completeze în Declarația Unică?
ANAF: Începând cu anul 2024, legislația pe partea de contribuții de asigurări sociale de sănătate a suferit modificări în sensul că avem un tratament specific pentru veniturile din activități independente și un alt tratament fiscal pentru celelalte categorii de venituri, dintre care drepturile de proprietate intelectuală, chirii, investiții, care se cumulează. În situația dumneavoastră, suma reținută la sursă de plătitorul de venit va fi datorată în acel cuantum. În ceea ce privește venturile din activități independente, contribuabilul va datora și în această sursă de venit sănătate și va datora 10% la venitul net realizat. Există o plafonare superioară doar la activități independente de 60 de salarii. Adică va datora și sănătate din reținerea pe care a făcut-o plătitor la 6 salarii și, prin Declarația Unică, sănătate pentru veniturile din activități independente.
---
Citește și:
- Ghid ANAF privind Declarația Unică 2025 (Formular 212)
- Declarația Unică 2025: Formularul PDF inteligent a fost publicat de ANAF, pentru depunere online, privind impozitul și contribuțiile la PFA, activități independente, chirii și altele
- Declarația unică 2025: Întrebări și răspunsuri privind veniturile din investiții