Bulgaria pregătește un fond de investiții de 30 milioane EUR pentru companii care dezvoltă tehnologii strategice, inclusiv soluții pentru apărare și produse cu dublă utilizare. Administratorul fondului va putea investi până la 5 milioane EUR într-o singură companie.
România, care a intrat împreună cu Bulgaria în NATO, în 2004, și în Uniunea Europeană, în 2007, folosește până acum un model diferit pentru susținerea startup-urilor de apărare: accesul la granturi europene și NATO, proiecte internaționale de cercetare, acceleratoare și centre de testare.
Astfel, Bulgaria adaugă un instrument prin care capitalul public și privat poate intra direct în firme, în timp ce startup-urile românești sunt orientate în principal către competițiile europene și transatlantice.
Investiții de până la 5 milioane EUR într-o companie
Fondul de Fonduri din Bulgaria a lansat procedura pentru selectarea administratorului „Strategic Technologies and Defence Fund”, instrument susținut cu 30 milioane EUR din bani publici, cofinanțați de Uniunea Europeană prin Programul Competitivitate și Inovare în Întreprinderi 2021–2027.
Fondul va putea acorda finanțări prin investiții de capital și quasi-capital. Cu alte cuvinte, administratorul poate intra în acționariatul companiilor sau poate utiliza instrumente care combină caracteristicile unei investiții cu cele ale unui împrumut.
Potrivit parametrilor publicați de instituția bulgară, fondul va urmări realizarea a aproximativ 22 de investiții, iar valoarea alocată unei singure companii poate ajunge la 5 milioane EUR. Instrumentul va putea finanța atât firme aflate la început, cât și companii în etapa de creștere.
Sunt vizate firmele care au active, angajați sau activitate economică în Bulgaria și care activează în domenii precum:
- tehnologii digitale și deep-tech;
- apărare și produse dual-use;
- securitate cibernetică;
- tehnologii cuantice;
- electronică și software;
- biotehnologie;
- tehnologii curate.
Deși noul instrument este prezentat frecvent prin componenta sa de apărare, el nu este rezervat exclusiv startup-urilor militare. Pot fi finanțate IMM-uri, small mid-caps, companii de dimensiune medie și, în anumite condiții, firme mari.
Banii publici trebuie completați cu investiții private
Cele 30 milioane EUR reprezintă resursa publică pusă la dispoziția fondului. Administratorul selectat va trebui să atragă și capital privat.
Documentația indică o contribuție minimă de 1% din partea administratorului și o participare privată suplimentară care poate varia, în funcție de regimul ajutorului de stat și de structura investiției. Astfel, suma totală care va ajunge în companii poate depăși bugetul public inițial.
Fondul nu va distribui granturi. În schimbul finanțării, companiile vor accepta, de regulă, intrarea investitorului în acționariat și cedarea unei participații negociate în funcție de evaluarea firmei și de valoarea investiției.
Avantajul unui astfel de mecanism este că banii nu sunt limitați la executarea unui singur proiect. Pot fi utilizați pentru dezvoltarea companiei, angajarea echipei, industrializarea produsului, certificare, vânzări sau intrarea pe noi piețe, în limitele strategiei aprobate de administratorul fondului.
România folosește mai ales modelul granturilor competitive
În România, startup-urile care dezvoltă drone, sisteme anti-dronă, soluții de securitate cibernetică, robotică, tehnologii spațiale sau alte produse dual-use sunt orientate în principal către programele de finanțare ale Uniunii Europene și NATO.
Un exemplu este NATO DIANA, acceleratorul pentru inovare în domeniul apărării al Alianței. Companiile selectate primesc finanțare pentru dezvoltarea și testarea tehnologiilor, acces la acceleratoare și la o rețea internațională de centre de testare.
România contribuie la infrastructura DIANA prin facilități naționale de testare, dar startup-urile românești concurează cu firme din toate statele participante. Nu există o sumă rezervată automat companiilor din România.
La nivelul Uniunii Europene, EUDIS Defence Business Accelerator selectează startup-uri și scaleup-uri din statele eligibile. În cohorta din toamna anului 2026, fiecare dintre cele 20 de companii selectate poate primi un voucher de finanțare de 120.000 EUR, pe lângă mentorat, acces la testare și întâlniri cu investitori și clienți din industria de apărare.
Granturi pentru cercetare și dezvoltare prin Fondul European de Apărare
Un alt instrument este Fondul European de Apărare - EDF, care finanțează proiecte de cercetare și dezvoltare realizate, de regulă, de consorții formate din companii, institute și organizații din mai multe state europene.
Programul de lucru EDF pentru 2026 are un buget de aproximativ 1 miliard EUR. Aproximativ un sfert este rezervat măsurilor de inovare derulate prin EUDIS, inclusiv circa 60 milioane EUR pentru tehnologii disruptive și alte 60 milioane EUR pentru apeluri dedicate IMM-urilor.
Acest model oferă startup-urilor finanțare nerambursabilă, fără cedarea de acțiuni, dar banii trebuie utilizați pentru activitățile, obiectivele și cheltuielile stabilite prin proiect.
În plus, accesarea EDF presupune în multe situații formarea unui consorțiu internațional și încadrarea într-una dintre temele stabilite de Comisia Europeană și statele membre.
Primul accelerator românesc pentru tehnologii strategice
România a început să construiască și o infrastructură locală de pregătire a companiilor pentru aceste programe.
În vara anului 2026, 16 startup-uri și scaleup-uri românești au intrat în Techcelerator Vanguard, accelerator dedicat tehnologiilor strategice, deep-tech și dual-use.
Companiile selectate dezvoltă drone interceptoare, sisteme anti-dronă, motoare pentru rachete, rețele autonome de drone, soluții de securitate cibernetică și tehnologii spațiale.
Programul nu funcționează ca un fond care investește automat o anumită sumă în fiecare firmă. Participanții primesc mentorat, acces la centre de testare, investitori și integratori și sunt sprijiniți să aplice la programe precum NATO DIANA, EUDIS, Fondul European de Apărare, European Innovation Council sau NATO Innovation Fund.
Prin urmare, acceleratorul românesc are mai ales rolul de a pregăti firmele și de a le conecta la sursele europene și transatlantice de capital.
Grant versus investiție directă
Diferența principală dintre cele două mecanisme este relația dintre finanțator și companie.
În cazul unui grant, startup-ul primește bani pentru realizarea unui proiect concret și nu cedează acțiuni. Finanțarea este însă legată de activități, costuri eligibile, rezultate și termene stabilite în contract.
În cazul unei investiții directe, fondul intră de regulă în acționariat. Compania cedează o participație, dar poate primi capital pentru dezvoltarea mai largă a afacerii și beneficiază, în mod normal, de sprijinul investitorului pentru guvernanță, recrutare, vânzări sau atragerea unor runde ulterioare.
Cele două surse se pot completa. Un startup poate utiliza un grant pentru dezvoltarea și testarea unui prototip, apoi poate atrage o investiție de capital pentru industrializare, extinderea echipei și comercializarea produsului.
Două modele construite în același spațiu european
România și Bulgaria au intrat simultan în NATO, în anul 2004, și în Uniunea Europeană, în 2007. Ambele își dezvoltă acum capacitățile industriale și tehnologice de apărare în cadrul arhitecturii europene și aliate.
Bulgaria introduce însă un instrument național distinct, administrat după modelul fondurilor de investiții, în timp ce ecosistemul românesc se dezvoltă în principal prin granturi internaționale, participarea la consorții, programe de accelerare și acces la rețelele UE și NATO.
Fondul bulgar este încă în etapa de selectare a administratorului. Prin urmare, cei 30 milioane EUR nu au fost încă investiți în startup-uri, iar firmele nu pot solicita în prezent direct finanțarea. După selectarea administratorului și constituirea fondului, acesta va trebui să identifice și să evalueze companiile în care va investi.
Pentru startup-urile românești, programele UE și NATO rămân principalele surse specializate de finanțare pentru cercetarea, dezvoltarea și testarea unor tehnologii de apărare. Bulgaria adaugă acestei arhitecturi un fond local care poate asigura capital direct pentru dezvoltarea companiilor.