Șase mari rețele comerciale cu capital străin, care activează pe piața din România, au fost supuse unor inspecții inopinate, de către Consiliul Concurenței, privind respectarea legii de combatere a practicilor comerciale neloiale în sectorul agroalimentar, cu accent pe relația lanțurilor de retail cu furnizorii de lapte și produse lactate.
Retailerii inspectați comercializează produse de consum curent preponderent alimentare prin intermediul mai multor formate de magazine, respectiv cash & carry (Metro Cash & Carry România S.R.L., Selgros Cash & Carry S.R.L.), hypermarket (Auchan România S.A., Carrefour România S.A., Kaufland România S.C.S.) și supermarket( Mega Image S.R.L.).
Într-un comunicat transmis, luni, comunității antreprenoriale StartupCafe.ro, Consiliul Concurenței precizează că inspecțiile au avut loc în cadrul „cercetărilor aprofundate ce vizează evaluarea modului în care marii retaileri respectă prevederile legii privind practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar (Legea nr. 81/2022) în relațiile cu producătorii de lapte și produse lactate”.
Consiliul Concurenței mai afirmă că, în prealabil, inspecțiile sale sunt autorizate de Curtea de Apel București și „sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibile practici de concurență neloială”. Efectuarea inspecțiilor nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor, precizează Consiliul.
În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea legislației care interzice practicile comerciale neloiale, companiile implicate riscă o amendă de până la 600.000 lei sau 1% din cifra de afaceri, iar autoritatea poate dispune măsuri pentru interzicerea săvârșirii faptei.
„Aceste demersuri au fost inițiate în urma informațiilor obținute în cadrul studiului privind piața laptelui și a produselor lactate, aflat în derulare. Indiciile preliminare identificate diferă de la un retailer la altul și vizează, printre altele, posibile practici precum nerespectarea termenelor de plată pentru produse perisabile, impunerea unor termene de reziliere sau delistare mai scurte decât cele stabilite de lege, aplicarea cumulativă de remize și risturne ce pot depăși plafonul de 20% stabilit de lege, întârzierea recepției și a întocmirii documentelor de recepție a produselor alimentare, impunerea furnizorilor unor plăți pentru listarea produselor, posibilității de delistare în scopul de a pune presiune sau de a exercita represalii comerciale pentru acceptarea unor clauze contractuale defavorabile”, a menționat instituția.
Legea nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar transpune în legislația națională Directiva (UE) 2019/633 și are ca scop prevenirea și sancționarea practicilor comerciale neloiale în relațiile dintre comercianți și furnizorii de produse agricole și alimentare.
Legea reglementează relațiile comerciale dintre furnizori și cumpărători în cadrul lanțului de aprovizionare, cu privire la practicile comerciale neloiale săvârșite în legătură cu vânzarea de produse agricole și/sau alimentare, după cum urmează:
- a) vânzările când sunt realizate pe teritoriul României, precum și cele realizate în afara teritoriului țării, atunci când produc efecte pe teritoriul României;
- b) serviciile prestate de cumpărător furnizorului, în măsura în care acestea vizează practicile comerciale neloiale prevăzute la art. 3 și 4;
- c) nu se aplică acordurilor dintre furnizori și consumatori.
Legea 81/2022 se aplică anumitor practici comerciale neloiale săvârșite în legătură cu vânzarea de produse agricole și/sau alimentare de către:
- a) furnizori a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 2.000.000 de euro către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depășește 2.000.000 de euro;
- b) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depășește 2.000.000 de euro, dar este de maximum 10.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depășește 10.000.000 de euro;
- c) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depășește 10.000.000 de euro, dar este de maximum 50.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depășește 50.000.000 de euro;
- d) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depășește 50.000.000 de euro, dar este de maximum 150.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depășește 150.000.000 de euro;
- e) furnizori a căror cifră de afaceri anuală depășește 150.000.000 de euro, dar este de maximum 350.000.000 de euro, către cumpărători a căror cifră de afaceri anuală depășește 350.000.000 de euro.