Peste 81% dintre participanții la un studiu realizat de Fundația Centrul de Formare APSAP, organizație care furnizează programe de formare profesională pentru adulți, consideră că nivelul impozitării din România este excesiv, iar aproape două treimi spun că apelează, de regulă, la servicii medicale private atunci când au o problemă de sănătate. Studiul a strâns 3.591 de răspunsuri, în perioada martie 2025 - august 2026.
Mai exact, 81,6% dintre respondenți consideră impozitarea din România excesivă, în timp ce 11,3% spun că nu este, iar 7,1% nu au o opinie.
Percepția este apropiată în cele două mari categorii profesionale analizate: 83,6% dintre angajații din mediul privat și 77,9% dintre cei din sectorul public consideră taxarea excesivă.
În același timp, 72% dintre participanți cred că statul nu încurajează inițiativa privată și dezvoltarea economică, potrivit studiului APSAP.
Mai mult de jumătate dintre respondenți, 54,8%, spun că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească bani din economii sau au rămas complet fără ele.
„Nu avem doar o problemă de nivel al taxelor. Avem o problemă de randament public. Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce”, spune Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.
România colectează puține taxe raportat la economie, dar respondenții percep taxarea ca excesivă
Datele studiului scot în evidență un paradox al fiscalității din România.
Deși peste 8 din 10 respondenți consideră nivelul taxării excesiv, România se află printre statele UE cu cele mai reduse venituri din taxe și contribuții sociale raportate la dimensiunea economiei.
În 2024, taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB în România, al doilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, după Irlanda, potrivit datelor Eurostat publicate în octombrie 2025. Media UE a fost de 40,4% din PIB.
În același timp, România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,9% din PIB, după un deficit de 9,3% în 2024, arată datele Eurostat publicate în aprilie 2026.
Datele arată astfel diferența dintre nivelul redus al veniturilor fiscale colectate raportat la întreaga economie și povara fiscală percepută de persoanele care au participat la sondaj.
„România pare să aibă un stat care nu reușește să colecteze suficient de la economie, dar reușește să-i obosească tocmai pe cei care se conformează. Aceasta nu este eficiență fiscală. Este o penalizare a predictibilității”, spune președintele APSAP.
Aproape două treimi dintre respondenți aleg medicina privată
Nemulțumirea față de relația cu statul se vede și în răspunsurile privind sistemul medical.
65,6% dintre participanții la studiu spun că, atunci când au o problemă de sănătate, apelează de regulă la servicii medicale private.
Procentul crește la 72,3% în cazul angajaților din mediul privat, în timp ce în rândul angajaților din sectorul public este de 53,1%.
Astfel, chiar și printre cei care lucrează în sistemul public, mai mult de jumătate declară că aleg de regulă medicina privată.
Alegerea serviciilor private apare inclusiv în categoriile cu venituri reduse.
60,1% dintre respondenții care câștigă sub 3.000 de lei net lunar spun că apelează de regulă la servicii medicale private. La venituri de peste 14.000 de lei, proporția depășește 80%.
În același timp, doar 6,2% dintre participanți spun că au observat investiții semnificative în sănătatea publică în ultimii patru ani. Restul de 93,8% consideră investițiile insuficiente, cu impact redus, puține sau nesemnificative.
România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru sănătate pe locuitor
Percepția respondenților poate fi pusă și în contextul diferențelor mari dintre România și restul Uniunii Europene în ceea ce privește finanțarea sănătății.
În 2023, România a fost singurul stat din UE în care cheltuielile curente pentru sănătate au fost mai mici de 1.000 EUR pe locuitor, potrivit Eurostat.
România s-a situat pe ultimul loc și după ajustarea diferențelor de preț dintre țări, cu 1.776 PPS pe locuitor. Germania, aflată la celălalt capăt al clasamentului în această măsurătoare, avea 5.413 PPS pe locuitor.
„CASS nu este un abonament de fidelitate. Oamenii votează cu programarea, cu timpul și cu cardul. Când aproape două treimi dintr-un eșantion educat aleg privatul, sistemul public a pierdut mai întâi încrederea, apoi pacientul”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu.
Cine a participat la studiul APSAP
Sondajul a fost realizat de Fundația Centrul de Formare APSAP printr-un chestionar online autoadministrat, în perioada 19 martie 2025 – 12 august 2026, și cuprinde 3.591 de răspunsuri complete.
Participanții sunt cursanți ai programelor online ale organizației, printre care angajați, antreprenori, studenți și experți.
Din totalul respondenților, 60,2% activează în sectorul privat, 30% în sectorul public, 88,9% au studii superioare, iar 81,5% locuiesc în mediul urban. Aproape 70% au vârste cuprinse între 26 și 49 de ani, iar 31,6% provin din București-Ilfov.
Prin urmare, rezultatele descriu percepțiile persoanelor care au participat la sondaj și nu pot fi extrapolate automat la întreaga populație a României.
APSAP precizează, de asemenea, că asocierile dintre răspunsuri descriu eșantionul analizat și nu demonstrează relații de cauzalitate.