De la data de 12 august 2026, intră în vigoare o serie de obligații europene privind gestionarea ambalajelor din domeniul bunurilor de larg consum, cu impact direct asupra firmelor care produc, importă sau vând astfel de bunuri, în Uniunea Europeană, inclusiv în România, atrag atenția doi consultanți, într-o analiză transmisă, luni, comunității antreprenoriale StartupCafe.
Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias, și Ecaterina Boca, Senior Manager, PwC România, abordează, în analiza lor, Regulamentul (UE) 2025/40 (PPWR).
„Pentru companiile care încep pregătirile din timp, regulamentul poate reprezenta o oportunitate de optimizare a costurilor și de diferențiere pe piață. Pentru cele care amână analiza impactului, riscul nu se rezumă la sancțiuni, ci poate însemna limitarea accesului pe piață, creșterea costurilor operaționale și pierderea avantajului competitiv”, susțin consultanții.
Redăm intergral analiza celor doi consultanți:
Schimbare majoră prin Regulamentul privind ambalajele (PPWR): Care sunt principalele faze de aplicare și impactul pentru producători, importatori și comercianți
„Companiile trebuie să acorde o atenție sporită noilor cerințe privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, începând cu 12 august 2026, deoarece devine aplicabil Regulamentul (UE) 2025/40 (PPWR) și începe să producă efecte directe în toate statele membre.
PPWR, publicat în Jurnalul Oficial al UE la 22 ianuarie 2025, înlocuiește vechea abordare bazată pe directivă și instituie un set de reguli obligatorii, aplicabile uniform la nivel european, fără a necesita transpunere în legislația națională.
De la data de 12 august 2026, pentru a se conforma noilor obligații, companiile trebuie să se asigure că își adaptează din timp procesele, produsele și lanțurile de aprovizionare.
Pentru a evita blocajele operaționale, retragerea produselor de pe piață și amenzile administrative drastice, companiile (în special retailerii, importatorii și producătorii FMCG) trebuie să își planifice bugetele, designul și logistica în funcție de următorul calendar:
Prima fază: 12 August 2026, aplicarea generală, „Ziua Z” a conformării când devin obligatorii:
• Declarația de Conformitate UE și Dosarul Tehnic. Niciun ambalaj nu mai poate fi introdus pe piața UE fără realizarea procedurii de evaluare a conformității. Fabricantul sau importatorul are obligația legală de a emite o Declarație de conformitate UE (care atestă respectarea legii) și de a deține un Dosar Tehnic detaliat (conținând rapoarte de testare, compoziția materialelor și analize de risc). Inspectorii de mediu pot solicita acest dosar oricând, iar lipsa lui blochează instant vânzarea produselor.
• Interzicerea PFAS în ambalajele alimentare. Se interzice introducerea pe piață a ambalajelor destinate să vină în contact cu alimentele (hârtie, carton sau plastic) care conțin substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) peste limitele tehnice extrem de stricte stabilite de regulament.
• Obligația de înregistrare EPR și Răspunderea Extinsă. Orice producător sau retailer care pune pentru prima dată pe piață ambalaje (inclusiv ambalaje de transport, de servire sau e-commerce) trebuie să fie înregistrat oficial în noul Registru național al producătorilor. Fără această înregistrare activă, punerea la dispoziție a produselor pe piață este ilegală.
A doua fază: Anul 2028, compostabilitate și etichetare
• De la 12 Februarie 2028 Pliculețele de ceai/cafea, monodozele destinate sistemelor de preparare (capsule de cafea din plastic) și etichetele adezive aplicate direct pe fructe și legume trebuie să fie obligatoriu compostabile industrial.
• De la 12 August 2028 toate ambalajele introduse pe piață trebuie să poarte o etichetă armonizată la nivelul UE, bazată pe pictograme, care să indice clar compoziția materialului pentru a facilita sortarea corectă de către consumatori. Recipientele de colectare din magazine și spații publice vor trebui să poarte aceleași pictograme armonizate (Art. 13).
A treia fază: 1 Ianuarie 2030, Marea Revoluție Operațională
Este momentul în care designul industrial și logistica de retail se schimbă definitiv:
• Reciclabilitate Obligatorie - Toate ambalajele trebuie proiectate conform noilor criterii de reciclare și să se încadreze în clasele de performanță A, B sau C. Ambalajele din clasa D (nereciclabile tehnic) sunt interzise de la introducerea pe piață.
• Ținte de conținut minim de plastic reciclat Partea de plastic din ambalaje trebuie să conțină un procent minim de plastic reciclat post-consum (ex: 30% pentru sticlele PET, 10% pentru ambalaje sensibile la contact non-PET, 35% pentru alte ambalaje din plastic).
• Interzicerea ambalajelor din plastic de unică folosință:
◦ Se interzic foliile și caserolele de plastic pentru fructe și legume proaspete sub 1,5 kg.
◦ Se interzic ambalajele de unică folosință (farfurii, pahare, tăvi) în restaurante și cafenele (HORECA) pentru consumul la fața locului.
◦ Se interzic ambalajele miniaturale în hoteluri (sticle de șampon, gel de duș sau loțiuni sub 50 ml).
• Regula de 50% „Spațiu Gol” în Logistică (Art. 24): Ambalajele de transport, ambalajele grupate și cele destinate comerțului electronic (e-commerce) trebuie limitate la maximum 50% spațiu gol. Umplerea cutiilor supradimensionate cu aer, hârtie tăiată sau perne de plastic devine ilegală.
• Ținte de Reutilizare și Reumplere - 10% din băuturile alcoolice și nealcoolice comercializate trebuie puse la dispoziție în ambalaje reutilizabile. De asemenea, 40% din ambalajele de transport (paleți, lăzi din plastic, bidoane) trebuie să circule în sisteme de reutilizare.
A patra fază: 1 Ianuarie 2035 și 2038, standarde de elită
• Reciclare „la scară largă” (2035 - Art. 6): Nu mai este suficient ca un ambalaj să fie proiectat pentru a fi reciclat. Începând cu 2035, acesta trebuie să fie colectat, sortat și reciclat efectiv la nivelul UE în proporție de peste 55% (30% pentru lemn) pentru a mai putea fi comercializat.
• Interzicerea Clasei C de reciclabilitate (2038): Standardele devin și mai stricte. Pe piață vor mai fi permise doar ambalajele de top, încadrate în clasele de performanță A și B.
Adoptarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) reprezintă una dintre cele mai importante schimbări legislative europene din ultimii ani pentru producători, importatori și comercianți.
Dacă până acum discuția privind ambalajele era concentrată în principal în zona obligațiilor de mediu și a gestionării deșeurilor, PPWR mută tema la nivelul strategiei de business. Ambalajul devine un factor care influențează accesul pe piață, costurile operaționale, relațiile cu furnizorii, politica de preț și performanța ESG a produsului.
Cu alte cuvinte, începând cu 12 august 2026, întrebarea nu va mai fi doar dacă un ambalaj este reciclabil, ci dacă produsul poate fi comercializat legal și profitabil în condițiile noilor reguli.
Impact asupra companiilor
Pentru majoritatea companiilor, impactul PPWR va depăși cu mult zona de conformare dat fiind ca in practică, regulamentul obligă organizațiile să reanalizeze întregul lanț valoric asociat ambalajelor de la designul produsului și selecția materialelor, până la contractele cu furnizorii, politicile comerciale și costurile de operare.
Cerințele privind reciclabilitatea, conținutul minim de material reciclat, reutilizarea și trasabilitatea datelor presupun acces la informații care, în multe cazuri, nu sunt colectate sau controlate astăzi în mod sistematic. Prin urmare, conformarea nu va fi doar un exercițiu juridic, ci va necesita o colaborare strânsă între funcțiile de achiziții, operațiuni, logistică, sustenabilitate, financiar și juridic.
Impactul financiar va fi la fel de relevant intrucat sistemele de răspundere extinsă a producătorului (EPR) vor recompensa tot mai mult ambalajele performante din perspectiva sustenabilității și vor penaliza ambalajele ineficiente sau greu reciclabile. În consecință, deciziile privind designul ambalajelor nu vor mai reprezenta doar o chestiune de marketing sau producție, ci o variabilă care influențează direct costurile și profitabilitatea.
Pentru comercianți și în special pentru marile lanțuri de retail, PPWR nu reprezintă doar un nou set de obligații de mediu, ci o modificare a regulilor după care funcționează modelul de business. Impactul va fi resimțit atât la nivel contractual, cât și la nivel operațional și logistic. Trei aspecte majore vor redesena modelul de business în retail:
- 1. Răspunderea juridică pe Mărcile Proprii (Private Label): Retailerii nu mai sunt simpli distribuitori. Pentru produsele marcă proprie, ei devin legal „producători”. Aceasta înseamnă că retailerul trebuie să auditeze lanțul de furnizori, să solicite dosarele tehnice de conformitate și să suporte eco-taxele modulate.
- 2. Regândirea magazinelor fizice (Regula de 10% vrac): Supermarketurile cu suprafețe de peste 400 mp vor trebui să aloce până la 10% din spațiul de vânzare stațiilor de reumplere. Dincolo de investiția logistică (CAPEX), apare o zonă gri de răspundere juridică legată de siguranța alimentară și igiena recipientelor aduse de consumatori.
- 3. Logistica e-commerce fără „aer”: Limitarea la maximum 50% a spațiului gol în cutiile de livrare forțează retailerii online să renunțe la ambalajele standardizate. Soluțiile software de optimizare a volumului și echipamentele de ambalare personalizată vor deveni noul standard în depozite
Provocări și riscuri
Principala provocare pentru mediul de afaceri nu este neapărat înțelegerea noilor obligații, ci timpul limitat rămas pentru implementare.
Deși multe dintre obligațiile cu impact operațional major intră în vigoare etapizat până în 2030 sau 2038, mecanismul de conformitate, obligațiile documentare și o serie de cerințe esențiale devin aplicabile deja din 12 august 2026.
Experiența ultimilor ani arată că modificarea specificațiilor tehnice, identificarea unor materiale alternative, renegocierea contractelor cu furnizorii și adaptarea proceselor logistice necesită perioade semnificative de timp. În plus, disponibilitatea limitată a anumitor materiale reciclate și diferențele de infrastructură existente între statele membre pot genera dificultăți suplimentare în implementare.
Pentru a nu fi luate prin surprindere la 12 august 2026, companiile ar trebui să demareze de urgență un plan de măsuri în trei etape:
- 1. Auditul de conformitate al portofoliului de produse prin identificarea tuturor ambalajelor utilizate (primare, secundare, terțiare), cu un accent deosebit pe produsele marcă proprie (Private Label) și ambalajele de transport, pentru a evalua riscurile de neconformare la standardele PFAS și cerințele birocratice din Faza 1.
- 2. Securizarea contractuală a lanțului de aprovizionare si rescrierea acordurilor comerciale cu furnizorii de ambalaje pentru a impune transferul obligatoriu al datelor tehnice, testelor de laborator și documentației necesare pentru întocmirea Dosarului Tehnic de conformitate.
- 3. Evaluarea financiară și operațională (CAPEX/OPEX) in sensul calcularii costurilor de adaptare (stații de reumplere, sisteme e-commerce, modificări de design) și integrarea lor în planificarea bugetară a anilor următori pentru a proteja profitabilitatea afacerii.
Pentru companiile care încep pregătirile din timp, regulamentul poate reprezenta o oportunitate de optimizare a costurilor și de diferențiere pe piață. Pentru cele care amână analiza impactului, riscul nu se rezumă la sancțiuni, ci poate însemna limitarea accesului pe piață, creșterea costurilor operaționale și pierderea avantajului competitiv”.