Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat câștig de cauză unei contestări a politicilor de deținere a datelor de către Meta și a decis că rețelele de socializare nu pot continua să utilizeze informațiile personale ale oamenilor pentru poziționarea reclamelor pe termen nedefinit, potrivit TechCrunch.
Limitele privind cât timp pot fi păstrate datele personale trebuie aplicate pentru a respecta principiile de minimizare a datelor din GDPR - Regulamentul General de Protecție a Datelor, potrivit unei hotărâri.
Încălcarea limitelor poate duce la amenzi de până la 4% din cifra de afaceri anuală globală.
Decizia vine în urma unei opinii asupra cazului Schrems vs. Facebook, când activistul european pentru confidențialitate Max Schrems a depus o sesizare la o instanță din Austria despre colectarea de date a utilizatorilor europeni de către Facebook pentru publicitate, printre alte probleme.
Problema există încă din 2014, dar nu a ajuns în atenția curții din Austria până în 2020, iar un an mai târziu, instanța a înaintat câteva întrebări la CJUE. Unele au fost răspunse printr-o contestație separată la Meta, într-o hotărâre CJUE din iulie 2023, care a respins capacitatea companiei de a invoca un „interes legitim” pentru a procesa datele oamenilor pentru reclame.
Celelalte două întrebări au fost tratate acum de Curtea europeană.
„Meta a construit practic un rezervor imens de date despre utilizatori de aproximativ 20 de ani și acesta crește în fiecare zi. Cu toate acestea, legislația UE impune „minimizarea datelor”. În urma acestei hotărâri, doar o mică parte din rezervorul de date al Meta va putea fi utilizată pentru publicitate - chiar și atunci când utilizatorii își dau consimțământul pentru reclame. Această hotărâre se aplică și oricărei alte companii de publicitate online care nu are practici stricte de ștergere a datelor”, a declarat Schrems, prin organizația non-profit noyb, care se ocupă de cazuri legate de confidențialitatea utilizatorilor europeni.
Meta a impus, începând de anul trecut, metoda „consent or pay”, prin care utilizatorii europeni de Facebook și Instagram erau întrebați dacă vor să permită reclame sau nu și dacă își dau acordul de folosire a datelor personale.
Dacă permiteau reclame și, totodată, folosirea datelor personale pentru poziționarea de anunțuri, puteau folosi serviciile gratuit. Cei care nu voiau, în schimb, ca datele lor să fie folosite de Meta, trebuiau să se aboneze pentru 9,99, respectiv 12,99 EUR de pe dispozitivele mobile, pe lună.
De atunci, 28 de ONG-uri și un grup de parlamentari europeni au cerut eliminarea abonamentului, iar Comisia Europeană a constatat că modelul de abonament nu respectă legislația privind piețele digitale ale UE (DMA).