Principalele aplicații de livrări de alimente prezente pe piața românească au „explodat” în primii doi ani ai pandemiei COVID-19, ca urmare a restricțiilor de funcționare a restaurantelor și limitării circulației persoanelor, dar Glovo și Tazz tot pe pierderi au rămas în anii 2020 și 2021.
În 2020, primul an al pandemiei, Glovo România și-a crescut de 5 ori veniturile față de anul 2019, dar tot pe pierderi a fost, așa cum am mai arătat pe StartupCafe.ro. Într-un târziu au apărut și rezultatele sale pentru anul 2021 pe site-ul Ministerului Finanțelor. Iar a crescut puternic, dar tot n-a reușit să iasă pe profit.
În 2021, Glovo România (firma GlovoappRO SRL din București) a obținut venituri totale de aproape 294 de milioane de lei (60 milioane euro), în creștere cu 70% față de anul 2020. Creșterea veniturilor obținute de startup-ul spaniol cu afacerea din România este cu atât mai importantă cu cât în anul 2020, când a lovit pandemia în Europa, firma românească a Glovo crescuse deja de 5 ori ca venituri (ajungând la 172 milioane lei), față de anul 2019.
Dar a avut și cheltuieli mari. În anul 2021, Glovo România a „ars” 343 de milioane de lei (70 milioane euro). Rezultat: pierderi de 49 de milioane de lei (10 milioane euro) pe anul 2021. Practic Glovo România nu reușește să ajungă măcar la break-even nici în anul 2021, după ce în 2020, primul an al pandemiei, ieșise pe minus cu 12,8 milioane de lei (circa 2,6 milioane euro). Astfel, Glovo România și-a adâncit de aproape 4 ori pierderea în anul 2021 față de 2020.
În tot acest timp, Glovo s-a extins, crescându-și și echipa din România de la 47 de angajați în anul 2020 la 70 de salariați în 2021. În 2022, startup-ul catalan este așteptat să „ardă” capital mai departe, pentru că s-a extins și mai mult. În primul rând, a preluat 147 de salariați de la foodpanda, afacere pe care a integrat-o din anul 2022 în operațiunile sale românești. Alți 89 de oameni de la foodpanda au fost disponibilizați de Glovo când a preluat această aplicație.
La rândul său, foodpanda România a avut în anul 2021 venituri de 170 de milioane de lei (35 milioane euro), dar a ieșit și ea pe pierderi cu 36 de milioane de lei (7,5 milioane euro), pe care nu le-am inclus în rezultatele Glovo.
Într-un interviu acordat StartupCafe.ro, în iunie 2022, Sacha Michaud, cofondator al Glovo, afirma că afacerea sa din România urmează să iasă pe profit în anul 2022.
„Nu, nu suntem pe profit, încă ne focusăm pe creștere în acest an. Și probabil și anul viitor. Deci credem că este o oportunitate să investim în creștere la momentul actual. Sunt piețe care sunt profitabile. Deci Europa este deja profitabilă. România va fi anul acesta. Țările, cu cât operează mai mult, cu atât devin mai profitabile. Deci vedem o tendință foarte bună acolo. Dar încă investim în piețele cu creștere rapidă din această regiune. Africa, spre exemplu, care este unul dintre cele mai recente continente în care ne-am lansat. Deci, ne vom concentra pe creștere încă anul acesta și cea mai mare parte a anului viitor” - a spus Michaud.
Pentru Glovo, afacerea din România are o importanță regională. în iunie 2022, Victor Răcariu, care era manager Glovo pe România, a fost promovat la funcția de manager general regional, având în supervizare business-ul unicornului spaniol din 8 țări: România, Bulgaria, Serbia, Croația, Republica Moldova, Bosnia, Muntenegru și Slovenia. Astfel, biroul Glovo de la București este acum hub regional al afacerii. Funcția de manager general Glovo pe România și Moldova a fost preluată de Iustinian Belghir.
Startup-ul Glovo a fost lansat de doi antreprenori, Oscar Pierre și Sacha Michaud, în anul 2015, la Barcelona și operează în Europa de Sud-Vest, Europa de Est și Africa Subsahariană. Serviciul catalan de livrări prin aplicație Glovo a pătruns în România în anul 2018. La nivel global, aplicația de livrări este prezentă în peste 3.500 de orașe din 25 de țări, are 3.500 de angajați și peste 75.000 de curieri activi lunar.
Glovo este deținut (în proporție de 94%) de gigantul german Delivery Hero, de la care Glovo a și preluat foodpanda România (și HipMenu). Unicornul iberic obținuse investiții de capital de risc de cel puțin 1,2 miliarde de dolari înainte să fie cumpărat majoritar de nemți.