Revolut cere companiei Meta (Facebook) să contribuie la rambursarea sumelor pierdute de victimele fraudelor comise prin platformele sale, arătând că propunerea de a face transfer de informaţii cu băncile britanice nu este de ajuns pentru un răspuns ferm la problema globală a fraudelor, potrivit News.ro.
Fintech-ul a publicat cel de-al doilea Raport privind protecţia fondurilor clienţilor şi prevenirea fraudelor, aferent primului semestru al anului 2024. Acesta arată că platformele Meta au rămas principala sursă de fraude raportate către Revolut în primul semestru din 2024, reprezentând 62% din totalul scam-urilor, faţă de 64%, ponderea deţinută în al doilea semestru din 2023.
Gigantul american deținut de Mark Zuckerberg a anunţat recent că va încheia parteneriate de partajare a datelor cu băncile şi instituţiile financiare britanice pentru a preveni fraudele generate pe platformele sale, dar Revolut consideră că această iniţiativă nu rezolvă principalele probleme legate de fenomenul fraudelor online:
- Se pune accentul, din nou, pe responsabilitatea companiilor financiare de a prezenta informaţii despre fraudele care provin din platformele de social media ale Meta, în loc să se insiste pe implementarea de sisteme de monitorizare a fraudelor distribuite prin canalele Meta.
- Iniţiativa vizează doar piaţa britanică, în timp ce problema fraudelor răspândite prin social media este una globală, care afectează utilizatori şi companii din foarte multe ţări.
- Nu este luat niciun angajament faţă de rambursarea sumelor pierdute de victimele scam-urilor distribuite şi promovate prin social media, deşi compania Meta ar putea profita de pe urma reclamelor false sau care atrag victimele.
Ce mai arată Raportul Revolut privind protecţia fondurilor clienţilor şi prevenirea fraudelor:
- Meta rămâne principala modalitate de propagare a scam-urilor
La nivel global, în primul semestru 2024, platformele Meta au generat 62% dintre scam-urile raportate către Revolut. Meta este responsabilă de cel mai mare procent de scam-uri comparativ cu semestrul al doilea din 2023, în ciuda retoricii conform căreia ar urmări limitarea acestora.
În România, 73% dintre scam-urile raportate au provenit de pe platformele social media ale Meta.
- Facebook a fost sursa cel mai des întâlnită
La nivel global, 39% dintre scam-uri au fost diseminate sau au provenit din Facebook, adică dublu faţă de numărul de cazuri provenite din WhatsApp (18%) şi de peste trei ori mai multe decât cele din Telegram (12%).
În România, Facebook a fost principala sursă pentru 37% dintre scam-urile semnalate către Revolut, fiind platforma socială cu cel mai mare număr de fraude generate.
- Scam-urile de cumpărături rămân tipologia de fraude cel mai des raportate
La nivel global, scam-urile de cumpărături sunt tipologia de fraude cel mai des întâlnită în majoritatea ţărilor, mai puţin în Italia, afectând 60% dintre victime la nivel global şi continuă să fie una dintre tacticile comune utilizate de escroci pentru a-şi păcăli victimele.
Ponderea falselor anunţuri de angajare (job scams) a crescut semnificativ de la 9% la finalul anului 2023 la 18% la finalul lunii iunie 2024.
În România, scam-urile de achiziţii sunt de asemenea cel mai des întâlnite (40% dintre cazurile raportate către Revolut) şi sunt urmate la mică distanţă de scam-urile cu anunţuri de angajare (39%) şi de cele de investiţii (9%).
Rezultatele din acest raport se bazează pe datele anonimizate şi agregate analizate de Revolut, rezultate din cazuri de înșelătorie și scam-uri raportate către firmă, pentru o perioadă de 18 luni, de la 1 ianuarie 2023 până la 30 iunie 2024.
Datele colectate provin din următoarele pieţe: Regatul Unit, Irlanda, Franţa, România, Spania, Germania, Polonia, Italia, Olanda, Ungaria, Cehia, Grecia, Portugalia, Malta, Belgia, Lituania, Elveţia, Cipru, Norvegia, Suedia, Letonia, Danemarca, Croaţia, Slovenia, Austria şi Australia.
Fraudele pot fi încadrate în două categorii: neautorizate (sau fraudă) şi autorizate (scam).
Fraudele neautorizate se produc atunci când în mod ilegal un escroc are acces la banii, datele personale sau activele unei persoane, inclusiv prin utilizarea impersonării.
Frauda autorizată, sau „scam-ul”, implică utilizarea de scheme înşelătoare de către escroci care păcălesc utilizatorii să le transfere bani sau să le facă plăţi fără a mai primi ceva în schimb.