Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) solicită Ministerului Muncii emiterea unui ordin temporar care să permită reluarea procedurilor de angajare a muncitorilor străini, blocate în urma unei decizii judecătorești. Potrivit unui studiu realizat de organizație, blocajul a generat pierderi economice și venituri nerealizate estimate la aproape 50 de milioane de lei, iar peste 3.600 de cetățeni străini riscă să piardă posibilitatea de a intra în legalitate în România până la sfârșitul anului.
Patronatul propune includerea temporară în Lista ocupațiilor deficitare a tuturor profesiilor din grupele majore 3–9 ale Clasificării Ocupațiilor din România (COR), pentru a permite reluarea procesării dosarelor prin platforma WorkInRomania, fără a aștepta finalizarea proceselor aflate pe rolul instanțelor.
Soluția ar permite angajatorilor din construcții, agricultură, industrie, HoReCa și servicii să reia procedurile pentru angajarea lucrătorilor străini calificați și necalificați.
Solicitarea vine după ce Curtea de Apel București a suspendat, în septembrie, Ordinul nr. 1073/2026 privind lista ocupațiilor deficitare, în urma unei acțiuni introduse chiar de PIFM, care a contestat reglementările adoptate de Ministerul Muncii.
În urma hotărârii, autoritățile au dezactivat temporar anumite funcționalități ale platformei WorkInRomania, inclusiv înregistrarea și autorizarea angajatorilor și depunerea unor cereri pentru vize de muncă.
Inspectoratul General pentru Imigrări a precizat că restricțiile nu sunt cauzate de probleme tehnice ale platformei, ci de necesitatea aplicării deciziei instanței. Celelalte funcționalități au rămas disponibile.
Aproape 50 de milioane de lei, costul estimat al blocajului
Potrivit studiului realizat de PIFM pentru perioada 8 august - 20 octombrie 2026, costurile economice și veniturile nerealizate sunt estimate la 49,2 milioane de lei.
Din această sumă, aproximativ 27,9 milioane de lei reprezintă veniturile nete pe care muncitorii străini nu le-au obținut, iar 18,1 milioane de lei sunt contribuții sociale și impozite neîncasate de stat.
Alte 3,3 milioane de lei reprezintă taxe pentru eliberarea permiselor de ședere, a căror încasare este amânată. Acestea ar deveni pierderi definitive numai dacă muncitorii nu ar mai putea obține documentele.
Calculele se referă la 3.666 de cetățeni străini care s-au înregistrat la Inspectoratul General pentru Imigrări pentru a beneficia de măsura de regularizare introdusă prin OUG 32/2026.
Estimarea pornește de la ipoteza angajării tuturor acestora cu salariul minim brut de 4.325 de lei, la care se adaugă tichete de masă în valoare de 800 de lei lunar.
Într-un scenariu mai prudent, care presupune angajarea a numai 75% dintre lucrători, contribuțiile și impozitele neîncasate în perioada analizată ar fi de aproximativ 13,5 milioane de lei, fără taxele pentru permisele de ședere.
Patronatul subliniază că evaluarea nu include pierderile generate de blocarea altor proceduri, precum schimbarea angajatorului sau încheierea unor contracte suplimentare cu timp parțial, pentru care nu există suficiente date.
Platforma a funcționat doar 38 de zile din 146, potrivit patronatului
Studiul PIFM arată că blocajul actual a fost precedat de întârzieri în adoptarea actelor normative necesare implementării noilor proceduri.
OUG 32/2026 a intrat în vigoare la 27 aprilie 2026 și prevedea un termen de 30 de zile pentru adoptarea hotărârii de Guvern necesare funcționării platformei. Actul a fost însă publicat abia pe 7 august, cu o întârziere de 72 de zile.
De asemenea, ordinul privind lista ocupațiilor deficitare, care trebuia adoptat până la 11 iunie, a fost publicat pe 6 august, cu 56 de zile întârziere.
Ulterior, suspendarea ordinului de către Curtea de Apel București a determinat dezactivarea unor proceduri din platformă, începând cu 15 septembrie.
Astfel, potrivit calculelor PIFM, din cele 146 de zile scurse între termenul legal de operaționalizare și 20 octombrie, procedurile analizate au fost disponibile nominal numai 38 de zile.
Restul de 108 zile reprezintă întârzieri administrative și perioada de blocaj determinată de suspendarea ordinului.
„Apreciem deschiderea autorităților la dialog, însă este nevoie și de un sprijin logistic, fiind vorba despre o problemă birocratică gestionată aproape exclusiv de autorități. Cu toată deschiderea și bunăvoința Patronatului în momentul de față credem că este nevoie și de o implicare concretă, nu doar de un sprijin declarativ. Intrăm în aceste discuții cu obiectivul clar de a debloca situația și de a proteja atât interesele angajatorilor, cât și pe cele ale muncitorilor care au urmat procedurile legale”, a declarat Romulus Badea, președintele PIFM.
Termenul-limită este 31 decembrie. Pierderile estimate ar putea ajunge la 95 de milioane de lei
Cei 3.666 de cetățeni străini au beneficiat de posibilitatea de a-și reglementa dreptul de ședere în România, în baza unei măsuri excepționale introduse prin OUG 32/2026.
Aceasta permite anumitor străini rămași pe teritoriul României după încetarea dreptului de ședere să solicite prelungirea acestuia în scop de muncă, fără obținerea unei noi vize de lungă ședere, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de ordonanță.
Pentru a beneficia de măsură, străinii au fost obligați să se prezinte la Inspectoratul General pentru Imigrări, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, pentru a-și declara adresa de domiciliu efectiv.
Termenul pentru depunerea cererilor de prelungire a dreptului de ședere expiră însă la 31 decembrie 2026.
Dacă blocajul continuă până atunci, PIFM estimează că valoarea totală a veniturilor nerealizate și a taxelor neîncasate ar putea ajunge la 94,6 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 39,2 milioane de lei ar reprezenta contribuții, impozite și taxe care nu ar ajunge la bugetul general consolidat.
În plus, muncitorii care nu reușesc să finalizeze procedurile în termen riscă să piardă beneficiul măsurii de regularizare.
Pentru evitarea acestei situații, patronatul cere Ministerului Muncii să emită un ordin cu aplicare temporară, care să permită reluarea procedurilor până la soluționarea litigiilor privind lista ocupațiilor deficitare.
PIFM admite, în studiul transmis, că soluția propusă prezintă un risc juridic, întrucât lista ocupațiilor deficitare trebuie elaborată pe baza unei metodologii care ia în considerare necesarul de forță de muncă la nivel național și județean.
Organizația consideră însă că emiterea unui ordin excepțional, limitat în timp, ar putea permite continuarea angajărilor fără a aștepta finalizarea proceselor.
Patronatul atrage atenția și asupra sancțiunilor prevăzute de OUG 32/2026, care pot ajunge la 40.000 de lei, în condițiile în care, susține organizația, autoritățile nu au respectat propriile termene pentru implementarea noilor proceduri.