Românii care fac bani din închirierea camerelor în scop turistic prin platforme online de rezervări tip Booking, Airbnb și altele, nu înregistrează contracte de închiriere, dar au obligația de a raporta aceste venituri la ANAF.
Într-un răspuns oficial transmis StartupCafe.ro, Fiscul spune că în 2024, doar la nivelul Antifraudei au fost identificate 436 persoane fizice care au obținut venituri de la platformele care facilitează închirierea de spații de cazare și care au prezentat riscuri de neconformare fiscală, „fiind identificate plăți către acestea prin instrumente bancare în cuantum total de 92.432.744 lei”.
Întrucât de cele mai multe ori, contravaloarea rezervărilor făcute prin platforme online se achită în numerar în timpul sejurului, pentru asigurarea unui nivel cât mai real al valorii veniturilor obținute, „s-a procedat la solicitarea de informații de la acestea”, transmite ANAF.
Platformele online, care intermediază aceste activități au sediul în afara României. Astfel, „obținerea de informații de la acestea necesită un timp mai îndelungat, realizându-se prin intermediul autorităților fiscale din statele respective”, conform ANAF.
Ce mai spune Fiscul:
„În perioada următoare, colectarea de date se va realiza cu mai multă ușurință, deoarece platformele online care facilitează tranzacții între utilizatori, cum ar fi platformele de comerț electronic, închirieri de bunuri sau servicii de cazare (exemplu: Booking.com, Airbnb) vor avea obligația de a colecta și raporta veniturile realizate de utilizatori (în cazul României, de exemplu, proprietarii de unități de cazare sau vânzătorii de produse).
Aceste platforme vor trebui să furnizeze autorităților fiscale informații detaliate despre veniturile generate pe platformele lor și să asigure conformitatea acestora cu legislația fiscală. Această obligație le revine operatorilor de platforme odată cu transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului din 22 martie 2021, de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, cunoscută sub denumirea DAC 7, care face parte dintr-o serie de reglementări legislative menite să îmbunătățească transparența fiscală și să combată evaziunea fiscală la nivelul Uniunii Europene.
Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin intermediul schimbului internațional de informații, va primi date de la autoritățile fiscale din statele membre UE, cu privire la vânzătorii rezidenți din România care utilizează o anumită platformă digitală și desfășoară activități relevante prin intermediul acesteia, acest proces fiind în curs de implementare.
Datele colectate vor fi analizate de către reprezentați ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală, urmând a se stabili dacă vânzătorii astfel identificați și-au îndeplinit obligațiile declarative și de plată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Entitățile identificate care nu se conformează din punct de vedere fiscal, respectiv nu au declarat și achitat obligațiile fiscale aferente veniturilor obținute, fac obiectul unor controale fiscale, pentru care se emit decizii de impunere. Astfel, se stabilesc creanțe fiscale de tipul impozit pe venit, contribuții sociale și, după caz, taxă pe valoare adăugată. În cazul în care persoanele nu achită creanțele fiscale stabilite prin decizii de impunere, vor face obiectul procedurii de executare silită.
De asemenea, nedeclararea la timp a veniturilor realizate atrage și obligația achitării de obligații fiscale accesorii, precum dobânzi de întârziere și penalități de nedeclarare.
În conformitate cu prevederile art. 121, alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, “Selectarea contribuabililor/plătitorilor ce urmează a fi supuși inspecției fiscale este efectuată de către organul de inspecție fiscală competent, în funcție de nivelul riscului. Nivelul riscului se stabilește pe baza analizei de risc”, susține Fiscul în comunicatul transmis StartupCafe.ro.