Criptomonedele, de la reduceri de costuri pentru afaceri la instrumente de furt pentru hackeri – analiză EY - Afaceri - StartupCafe.ro
Raluca Abrihan

Criptomonedele, de la reduceri de costuri pentru afaceri la instrumente de furt pentru hackeri – analiză EY

Thumbnail

Potențialul criptomonedelor de a crește viteza și a reduce costul afacerilor este amenințat de furt, securitate slabă și activitate infracțională. Criptomonedele au capacitatea de a schimba în mod pozitiv serviciile financiare prin creșterea vitezei și reducerea costurilor afacerilor. Dar sunt necesare acțiuni internaționale coordonate în ceea ce privește verificarea reglementărilor, în vederea asigurării că aceste noi monede nu permit activitatea infracțională și evaziunea fiscală - arată o analiză EY România.

Alexander Milcev, Liderul Departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România, explică:

Pe măsură ce se accelerează dezvoltarea piețelor de criptomonede, crește și nevoia urgentă de reglementare cu privire la aceste criptoactive. Mulți presupun că securitatea tehnologiei blockchain și registrul public aproape inviolabil care stă la baza cirptomonedelor asigură securitatea acestora.

Impunerea de verificări privind aplicarea reglementărilor nu va fi ușoară. Mulți argumentează că fluctuațiile dramatice ale valorii lor fac ca aceste monede virtuale să se asemene mai mult mărfurilor decât unor monede.

Organele de reglementare sunt nedumerite de cadrul netradițional în care funcționează și peste tot în lume observăm discrepanțe de opinie cu privire la caracterul solid și utilizarea acestora.

Stabilirea unui echilibru între securitate, transparență și inovare

Guvernele și industria sunt dornice să se asigure că reglementarea nu restricționează inovarea care ar putea debloca potențialul criptoactivelor.

Vedem deja dezvoltări interesante, de exemplu, startup-ul din Kenya BitPesa – un serviciu de transfer de bani bazat pe Bitcoin care se integrează cu sistemul de transfer de bani pe mobil din Kenya, M-Pesa, pentru a reduce dificultatea și comisioanele tranzacțiilor. În finanțarea comerțului, tehnologia registrelor distribuite (TRD) care stă la baza criptomonedelor poate permite ca documentele justificative să fie atașate direct tranzacțiilor financiare, reducându-se astfel riscul de eroare umană sau de operare.

Dar riscurile criptomonedelor trebuie rezolvate înainte să își atingă potențialul. Multe dintre aceste riscuri sunt legate de caracterul anonim al criptomonedelor.

Cu toate că ruta unei criptomonede pe rețeaua distribuită deschisă și descentralizată a registrului este transparentă, nu același lucru se poate spune despre proprietatea curentă a tokenului respectiv și la ce s-a folosit.

Caracterul anonim nu este compatibil cu legile actuale și cu tendințele de reglementare globale care solicită mai multă transparență pentru a preveni spălarea de bani, evitarea taxelor și alte activități infracționale. Dacă guvernele nu pot vedea o tranzacție, nu pot identifica taxele evitate.

Caracterul anonim pune, de asemenea, marile instituții financiare într-o situație dificilă. Noile legi ce înăspresc regulile de răspundere pentru marile companii, cum ar fi băncile și firmele de contabilitate, ar putea avea impact asupra disponibilității instituțiilor financiare de a accepta sau transfera criptomonedele. Directivele UE și UK de prevenire a spălării banilor și Legea privind Finanțările Infracționale obligă instituțiile financiare să se asigure că nu efectuează nicio tranzacție care are legătură cu activități infracționale. Chiar și “neconfirmarea” că s-au plătit taxele pe criptomonedele transferate la o bancă ar putea fi considerată drept o facilitare a activității infracționale.

Cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor publicată în iulie 2018 este un prim pas în vederea reglementarilor. Directiva definește în premieră moneda virtuală, ca fiind o reprezentare virtuală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este neapărat atașată la o monedă legal stabilită și nu posedă un statut juridic de monedă sau bani. Este acceptată însă de persoane fizice sau juridice, ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic.

În plus, aplicarea Directivei a fost extinsă și asupra furnizorilor de portofele electronice și de servicii de schimb între monede virtuale și „fiat” (tradiționale). Drept urmare, aceștia vor fi obligați să implementeze procese interne de cunoaștere a clientului („Know Your Client”), să monitorizeze permanent relațiile cu clienții și să raporteze entităților guvernamentale orice activitate suspectă.

Apel la o abordare globală consecventă

Lipsa actuală a unui consens internațional cu privire la guvernanța criptomonedelor (sau criptoactivelor) perpetuează diferențele, crește oportunitățile de sustragere de la reglementări și contravine standardelor comune de raportare, Legii de conformitate fiscală privind conturile străine (FATCA) și schimburilor de date interguvernamentale. Este nevoie de o abordare globală consecventă în ceea ce privește reglementarea criptomonedelor, folosind noi metode adaptate acestui nou instrument financiar.

În martie, Directorul General al Fondului Monetar Internațional (FMI) Christine Lagarde a expus o serie de posibilități. În articolul “Adresând partea întunecată a lumii crypto” publicat pe blogul FMI, ea a afirmat că FMI s-a concentrat pe încurajarea țărilor de a dezvolta politici care să asigure integritatea financiară și să protejeze consumatorii de criptoactive la fel cum a procedat pentru sectorul financiar tradițional.

Lagarde a susținut de asemenea că tehnologia din spatele criptoactivelor poate fi utilizată pentru “a stinge focul cu foc”, de exemplu folosind TRD-ul pentru a accelera schimbul de date între participanții de pe piață și organele de reglementare. Aceasta poate fi utilizată pentru a crea registre cu informații standard și verificate, privind consumatorii, și a ajuta la combaterea evaziunii fiscale transfrontaliere. Un alt mod posibil – deși mai radical – de a scoate criptomonedele la lumină ar fi ca țările să creeze o monedă digitală a băncii centrale (MDBC), așa cum propune Thomas Huertas, Partner Servicii Financiare în cadrul EY UK.

Aceasta este, în esență, moneda de astăzi în formă digitală. În ceea ce privește avantajele, o MDBC ar fi mult superioară monedelor digitale alternative (MDA), cum ar fi Bitcoin. MDA-urile nu funcționează bine în calitate de depozit de valori: prețurile sunt prea volatile, protecția împotriva accesului ilegal este prea slabă, iar suportul este inexistent. Prin comparație, moneda băncii centrale este depozitul esențial de valori. TRD-ul este avantajul competitiv cheie actual pe care MDA-urile le au și este ceva ce băncile centrale pot și vor achiziționa. Cercetările întreprinse de EY și Universitatea Cambridge arată că 63% din băncile centrale și 69% din alte instituții din sectorul public (AISP) experimentează protocoalele TRD.

Efortul de colaborare poate debloca potențialul criptomonedelor

Criptomonedele (și TRD-ul care stă la baza acestora) au un potențial enorm de a schimba serviciile financiare prin creșterea vitezei și reducerea costurilor afacerilor. Aducerea criptomonedelor la lumină va necesita însă un efort de colaborare din partea organismelor internaționale, guvernelor individuale și industriei de servicii financiare în vederea implementării unor protocoale de verificare coerente și consecvente.

Parerea ta despre articol
Vizualizari
419
Conţinut
Adauga comentariu

Atrage clienți noi

Google AdWords Express

Primești 200 de lei bonus pentru promovare online.