Opt echipe europene au câștigat ediția din toamna anului 2026 a EUDIS Defence Hackathon, competiție organizată în cadrul programului Uniunii Europene pentru inovare în domeniul apărării. Printre soluțiile premiate se numără drone autonome, sisteme de interceptare a amenințărilor aeriene, tehnologii de navigație fără GPS și platforme de supraveghere bazate pe inteligență artificială.
Competiția s-a desfășurat în perioada 15-17 octombrie 2026, simultan în opt țări europene: Austria, Cipru, Irlanda, Italia, Letonia, Norvegia, Portugalia și Suedia.
La eveniment au participat 558 de persoane, reprezentând startup-uri, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), companii tehnologice, universități și organizații de cercetare. În cadrul competiției au fost dezvoltate și prezentate 148 de soluții tehnologice, dintre care opt au fost desemnate câștigătoare, câte una în fiecare țară organizatoare.
Tema ediției a fost „Autonomie pe câmpul de luptă”, participanții fiind invitați să dezvolte tehnologii care pot funcționa autonom în condiții dificile, inclusiv în zone în care semnalele de navigație prin satelit sunt indisponibile sau perturbate.
Ce tehnologii au fost premiate
Cele opt echipe câștigătoare au propus soluții pentru navigația autonomă, coordonarea dronelor, detectarea amenințărilor și supravegherea unor zone strategice.
Austria - Irnas Technologies
Compania a dezvoltat o soluție care combină informațiile provenite de la mai mulți senzori pentru a îmbunătăți precizia navigației și a măsurătorilor. Tehnologia urmărește reducerea erorilor care se acumulează în timp și menținerea funcționării sistemelor autonome atunci când navigația prin satelit nu este disponibilă.
Cipru - Axioniq
Echipa dezvoltă o platformă autonomă de comandă și control pentru sisteme fără pilot, bazată pe coordonarea mai multor drone.
Soluția utilizează o dronă de recunoaștere pentru identificarea inițială a amenințărilor, urmată de un grup de drone care localizează și urmăresc ținta din mai multe unghiuri. Sistemul poate trimite ulterior o dronă de interceptare, păstrând controlul operatorului uman asupra deciziilor critice.
Tehnologia combină componente disponibile comercial, sisteme de vedere computerizată și programe de coordonare autonomă. Platforma ar putea fi utilizată și în misiuni civile, precum căutarea și salvarea persoanelor, inspecții și intervenții în situații de urgență.
Irlanda - UCD UAV
Echipa a propus o rețea de drone dotate cu microfoane, capabile să detecteze activități și să identifice anumite obiective, inclusiv buncăre.
Dronele pot explora succesiv o zonă, folosind o metodă de deplasare coordonată, și pot funcționa fără semnal de navigație prin satelit. Soluția urmărește utilizarea unor componente cu costuri reduse.
Italia - Elika Technologies
Compania a dezvoltat un interceptor electric de mare viteză, destinat combaterii amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor de tip Shahed/Geran.
Potrivit organizatorilor, sistemul este proiectat să depășească 650 km/h și utilizează informații combinate de la mai mulți senzori, componente disponibile comercial și tehnologii care permit desfășurarea rapidă în teren.
Letonia - Detexity
Startup-ul leton dezvoltă tehnologii pentru detectarea și neutralizarea dronelor FPV, inclusiv a celor controlate prin fibră optică, care sunt dificil de identificat prin metodele clasice de detectare a semnalelor radio.
Soluția utilizează un senzor denumit OrbiScan, bazat pe o cameră neuromorfică de mare viteză, capabilă să identifice obiecte aflate în mișcare.
În cadrul competiției, echipa a construit prototipul RapidSentinel, o turelă automată destinată utilizării împreună cu arme de foc convenționale. Prelucrarea informațiilor se realizează local, cu ajutorul inteligenței artificiale, fără a necesita conectarea la servicii de cloud.
Norvegia - Vale
Echipa a dezvoltat un sistem de supraveghere a zonelor de coastă care combină radare, camere video și inteligență artificială.
Platforma poate detecta și urmări automat navele, inclusiv pe cele care nu au transpondere active, și poate transmite informațiile către unități militare prin intermediul unei platforme digitale comune.
Potrivit organizatorilor, tehnologia a fost testată în timpul unui exercițiu al Gărzii Naționale norvegiene.
Portugalia - UB ROBOTICS
Compania a dezvoltat un sistem software denumit UBR Brain, care permite unui singur operator să coordoneze mai multe tipuri de roboți autonomi.
Platforma poate gestiona simultan roboți tereștri, drone și roboți umanoizi, inclusiv modelul G1.
Sistemul utilizează senzori instalați pe dispozitive și comunicații radio directe între acestea, astfel încât roboții să poată naviga și schimba informații fără GPS sau rețele de comunicații convenționale.
Suedia - Ententee
Echipa a dezvoltat un grup de drone autonome care se organizează singure pentru a detecta, urmări și confirma amenințările aeriene.
Sistemul combină informațiile provenite de la camere video, senzori în infraroșu și microfoane direcționale pentru identificarea diferitelor tipuri de drone, inclusiv a celor mici sau care zboară la altitudini reduse.
Algoritmii de coordonare permit dronelor să își ajusteze automat pozițiile pentru a menține urmărirea țintelor.
Două provocări tehnologice comune la nivel european
Ediția din toamna anului 2026 a inclus două provocări principale, la care s-au adăugat teme stabilite de organizatorii din fiecare țară.
Prima a vizat navigația fără semnal GNSS, adică dezvoltarea unor sisteme autonome care pot funcționa fără acces la servicii de poziționare prin satelit, precum GPS sau Galileo.
Participanții au explorat utilizarea senzorilor instalați direct pe dispozitive și a sistemelor de percepție în timp real pentru orientarea și deplasarea autonomă.
A doua provocare s-a concentrat pe coordonarea grupurilor de drone și roboți autonomi, astfel încât mai multe dispozitive să poată colabora pentru îndeplinirea unor misiuni.
Aplicațiile vizate au inclus recunoașterea, transportul de echipamente, cartografierea, urmărirea unor obiective și operațiunile de căutare și salvare.
Fiecare dintre cele opt țări gazdă a propus și provocări suplimentare, adaptate priorităților naționale din domeniul apărării, capacităților industriale și de cercetare și necesităților operaționale.
Ce urmează pentru startup-urile și echipele câștigătoare
Cele opt echipe selectate vor participa la programul de mentorat EUDIS, cu o durată de două luni, destinat transformării soluțiilor tehnologice în produse care pot fi utilizate în sectorul apărării.
Participanții vor beneficia de sprijin pentru dezvoltarea produselor, elaborarea strategiilor de afaceri și poziționarea pe piață.
Programul include și o sesiune intensivă de pregătire pentru dezvoltarea afacerilor în industria apărării, precum și întâlniri cu reprezentanți ai ecosistemului european de profil.
Echipele vor putea să își testeze propunerile în raport cu cerințele potențialilor clienți, să își dezvolte modelele de afaceri și să se pregătească pentru prezentări în fața investitorilor și a altor actori din industrie.
Spre deosebire de competițiile tehnologice care urmăresc exclusiv generarea unor idei noi, EUDIS Defence Hackathon permite și participarea startup-urilor și IMM-urilor care dețin deja tehnologii și urmăresc adaptarea lor la cerințele sectorului de apărare.
Pe parcursul competiției, participanții au avut acces la mentori, specialiști și reprezentanți ai organizațiilor din domeniul apărării, precum și la rețele de inovare, universități și institute de cercetare.
Peste 2.000 de participanți la cinci ediții
EUDIS Defence Hackathon face parte din Schema de inovare în domeniul apărării a Uniunii Europene (EU Defence Innovation Scheme), inițiativă susținută prin Fondul European de Apărare.
Programul urmărește conectarea startup-urilor, întreprinderilor mici și mijlocii și organizațiilor de cercetare cu instituțiile și companiile din industria europeană de apărare.
În cele cinci ediții organizate până în prezent, EUDIS Defence Hackathon a reunit peste 2.000 de participanți, în cadrul a 38 de competiții desfășurate în state membre ale Uniunii Europene și în Norvegia.
La ediția din primăvara anului 2026, organizată sub tema apărării spațiului aerian, printre câștigători s-a numărat și echipa Sky Hunter din România, care a dezvoltat un sistem modular de apărare împotriva dronelor ce zboară la altitudini reduse.
Soluția românească utilizează senzori optici și acustici, inteligență artificială și drone de interceptare lansate din sisteme automate.
Informațiile despre echipele câștigătoare și tehnologiile dezvoltate sunt disponibile pe site-ul oficial EUDIS Defence Hackathon.