Un proiect de lege depus în Parlament ar putea obliga firmele din România să apeleze la avocați pentru întocmirea actelor de înființare, modificarea documentelor societății și anumite contracte comerciale. Fundația Romanian Business Leaders (RBL) avertizează că noile obligații ar genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual pentru companii, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM), și solicită Senatului respingerea proiectului în forma actuală.
Propunerea legislativă B563/2026, înregistrată la Senat pe 14 octombrie 2026, modifică Legea nr. 51/1995 privind organizarea profesiei de avocat și Codul civil.
Potrivit inițiativei, firmele ar urma să apeleze la avocați pentru întocmirea documentelor de constituire și modificare a societăților, precum și pentru contractele pentru care legislația impune forma scrisă, inclusiv actele adiționale.
Proiectul este inițiat de zece parlamentari din PSD, PNL, AUR, USR și PACE, printre care Robert Cazanciuc, Titus Corlățean și Daniel Fenechiu. Documentul se află în etapa dezbaterii la Senat, prima cameră sesizată.
De la 100 la 800 de milioane EUR anual. Cât ar putea plăti firmele
Fundația Romanian Business Leaders estimează că aplicarea noilor prevederi ar genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual, numai pentru documentele societăților și contractele comerciale uzuale.
Într-un scenariu în care obligația ar fi interpretată extensiv și ar include contractele individuale de muncă, costurile totale s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro anual, potrivit calculelor organizației.
Estimările au fost realizate pornind de la datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) și ale Ministerului Muncii, precum și de la onorariul minim recomandat de 710 lei pentru redactarea unui contract, prevăzut în ghidul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR).
RBL precizează că aceste calcule nu includ eventualele cheltuieli generate de recuperarea creanțelor, înscrierea garanțiilor, arbitraj sau întârzierile în încheierea tranzacțiilor comerciale.
Organizația atrage atenția și asupra efectelor pe care modificările legislative le-ar putea avea asupra serviciilor digitale, inclusiv asupra platformelor LegalTech și a instrumentelor bazate pe inteligență artificială.
Potrivit RBL, proiectul creează incertitudine privind delimitarea serviciilor de informare juridică de activitățile de consultanță rezervate avocaților. Organizația susține că această delimitare ar putea ajunge să fie stabilită de instanțe, de la caz la caz, la solicitarea UNBR.
RBL cere dezbatere publică și avertizează asupra restrângerii concurenței
Romanian Business Leaders solicită eliminarea prevederilor care introduc obligații suplimentare pentru firme și organizarea unor consultări cu reprezentanții mediului de afaceri înainte de continuarea procedurii legislative.
Inițiatorii au solicitat dezbaterea proiectului în procedură de urgență, potrivit informațiilor publicate de Senat. La data verificării, fișa legislativă indica însă că proiectul nu se afla în procedură de urgență.
RBL solicită și realizarea unui test de proporționalitate, prevăzut de Directiva europeană 2018/958 și de Legea 245/2020, pentru evaluarea restricțiilor introduse în exercitarea unor activități profesionale.
De asemenea, organizația cere solicitarea unui aviz din partea Consiliului Concurenței, argumentând că proiectul ar putea restrânge piața serviciilor oferite în prezent și de alte categorii de furnizori, precum contabilii, camerele de comerț, firmele de colectare a creanțelor, arbitrii și platformele digitale.
RBL consideră că reducerea numărului furnizorilor de astfel de servicii ar putea determina creșterea prețurilor și încetinirea inovării, costurile urmând să fie suportate de companii și, în cele din urmă, de consumatori.
Organizația subliniază că inițiativa legislativă apare într-un moment în care Comisia Europeană urmărește reducerea sarcinilor administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri.
„Europa simplifică, iar noi complicăm. În timp ce Bruxelles-ul taie birocrația pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani. Nu e protecția clientului, e o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o. Cerem inițiatorilor să retragă prevederile care afectează firmele și să pună proiectul în dezbatere reală cu mediul de afaceri”, a declarat Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders.
Fundația Romanian Business Leaders reunește peste 600 de membri din mediul antreprenorial și asociativ, organizați în comunitatea din București și nouă filiale locale.