Zitec: Startup-urile cresc greu în România. Zona contractelor publice ar fi foarte bună pentru ele

Specialiştii IT din Cluj sunt mai scumpi decât cei din Bucureşti. Unde ar putea antreprenorii români să găsească programatorii de care piaţa forţei de muncă are atâta nevoie. Şi de ce le este atât de greu startup-urilor din România să crească – câteva dintre subiectele despre care am discutat cu Alexandru Lăpuşan, co-fondator al Zitec, companie românească specializată în dezvoltarea de produse şi aplicaţii online, care a primit, recent, o investiţie de la eMAG şi se pregăteşte să facă, la rândul ei, investiţii în startup-uri

Compania condusă de Alexandru Lăpuşan a primit în acest an o investiţie de 1,7 milioane de euro din parte eMAG (care a preluat 25% din acţionariatul Zitec) şi anunţa la momentul obţinerii acestei finanţări că vrea prin această investiţie să se extindă în oraşe din provincie şi să formeze un departament specializat în fonduri europene şi granturi.

Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec:

Am format o echipă specializată în accesarea de granturi internaţionale europene, fonduri europene şi inclusiv participarea la licitaţii pentru proiecte dar în străinătate nu în România. Nu considerăm că mediul din România este sănătos pentru a putea construi un business sănătos în această zonă de proiecte, mai ales cu instituţiile publice. Avem deja un proiect câştigat şi încă unu depus, pe zona de educaţie cu privire la datele personale – având în vedere noul regulament care va intra de la anul. Apoi, vrem să ajutăm şi clienţii noştri, sau viitorii clienţi să poată accesa astfel de fonduri.

Am văzut că pentru noi a fost destul de dificil, să găsim un consultant, să ştim să scriem proiectul, să ne asumăm riscurile respective şi încercăm să oferim această soluţie la pachet clienţilor care vor să îşi dezvolte infrastructura de IT.

De asemenea, am investit în deschiderea unui birou la Braşov, unde vrem să avem o echipă de circa 20 de oameni până la sfârşitul anului.

În prezent, compania are 145 de angajaţi şi speră ca până la finele anului să ajungă la 160.

Cât de greu se găsesc angajaţi? Salariile IT-iştilor din Bucureşti/Cluj versus alte oraşe mari

Am făcut în primăvară un studiu împreună cu alte firme partenere, în zona universităţior, am acoperit Bucureşti, Braşov, Cluj, Timişoara şi Iaşiul. Uitându-ne peste aceste oraşe vedem că aşteptările salariale din zona Clujului sunt chiar mai mari faţă de cele din zona Bucureştiului, consistent mai mari, prin urmare şi concurenţa pentru a găsi programatori este mult mai acerbă. Nu pare a fi neapărat o destinaţie foarte bună în care vrei să creşti şi să faci o economie în zona de salarii. Bucureştiul este din acest punct de vedere pe locul doi, dar el reprezintă marea partea a industriei de IT din România.

Celelalte oraşe, într-adevăr, prezintă aşteptări salariale mai mici, dar vin cu diverse caracteristici: fie un mediu universitar puternic cum avem în Iaşi şi în Timişoara, cu un impact mare asupra studenţilor, mai puţin în zona Braşov. Dacă în Cluj te aştepţi mai puţin de la un student să stea mult mai puţin în companie în zona de juniorat, însă la Braşov poţi să te aştepţi să stea de două, trei ori mai mult decît cineva din Cluj. Sunt comportamente diferite şi trebuie să te gândeşti care este destinaţia care se mulează pe strategia ta de business. Noi am ales Braşovul.

Ce firme caută Zitec pentru a face investiţii

Am investit până acum în 8 startup-uri, câteva în Statele Unite, în San Francisco şi New York, un startup din Londra, altul din Amsterdam şi un startup românesc. În momentul de faţă avem la activ un exit din startup-ul olandez, avem un startup în Silicon Valley care este la stadiul de serie B de finanţare, a obţinut până acum o investiţie de 30 milioane de dolari.

Startup-ul din România, Supererou.ro şi editura HAC!, specializată în benzi desenate, care este în zona de creştere şi ne dorim ca în acest an să îşi amortizeze investiţiile.

Mai departe, căutăm startup-uri cu care să ne potrivim, cu menţiunea că noi nu suntem un investitor financiar, avem alte criterii de selecţie a acestor firme.

În luna următoare sperăm să putem anunţa cel puţin două investiţii, de data aceasta pe plan local. Pot să vă spun că unul dintre ele va fi într-o zonă de fintech (tehnologie financiară). Dar ne vom uita cu precădere în străinătate pentru a sprijini alte startup-uri cu care ne potrivim.

De ce sunt firmele străine mai interesante

Există acces mai uşor la finanţare în străinătate. Există aceeaşi concurenţă, sau poate o mai mare concurenţă pe resursele tehnice şi atunci un fondator non-tehinic, care are un model de business a reuşit să îl valideze şi să primească o investiţie poate are dificultăţi în a livra ceea ce a promis de a face un MVP (produs minimum viabil), şi acolo noi credem că avem o potrivire foarte bună, lucru dovedit de investiţiile de până acum.

Printre companiile din portofoliul de investiţii Zitec se numără: Zipongo.com (SUA), cosQuare.com (Olanda) şi editura HAC!BD (România)

Când scăpăm de stigmatul: “România, o piaţă de outsourcing”?

Nu sunt neapărat de acord cu ideea că există un astfel de stigmat. Înţeleg strategia de a comunica în zona asta pentru că poate aşa impulsionăm antreprenorul român să meargă spre zona de produs, dar nu cred că se poate face cu forţa.

Tranziţia trebuie să fie naturală, cred că într-o piaţă este nevoie să ai şi firme care oferă servicii şi consultanţă şi ai nevoie şi de produse care să aducă o valoare adăugată şi să devină nişte firme internaţionale, de renume pentru ţara noastră cred ca e nevoie de amândouă şi nu cred că ar trebui să vedem firmele de outsourcing ca pe un rău.

În primul rând, ele sunt un pas necesar. Apoi, nu ştiu câte firme mai fac acum, relevant statistic, outsourcing pur. Vorbim de foarte multe birouri ale multinaţionalelor care şi-au deschis aici centre de dezvoltare pentru a reduce costurile din străinătate, iar acolo oamenii încep să aibă un cuvânt de spus şi în zona de produs, să nu fie doar în zona de suport tehnic sau de slujbe cu impact mai mic pe zona de produs. Au început să apară şi centre de R&D în zona multinaţionalelor, deci şi acolo se ridică un pic nivelul.

În rest, în zona românească, e dificil. Costă mult un programator bun. E greu când eşti un startup şi vrei să faci un produs, să poţi să plăteşti aceşti programatori, să le dai o slujbă sigură pe termen lung şi atunci este dificil să îţi faci o echipă tehnică. Începi să faci compromisuri, fie ai un turnover al echipei destul de mare, şi oricum ai dificultăţi în a face rost de bani în România şi de a promova la nivel naţional sau internaţional servicii. E un mediu care nu este foarte prietenos cu un antreprenor şi de asta apar puţine startup-uri la noi şi şi mai puţine startup-uri de succes.

Ce aduce viitorul pentru firmele mici româneşti?

Cred că, în continuare, cu excepţia startup-urilor care vizează strict piaţa românească vor avea un avantaj cele care se relochează într-o zonă europenă. Dacă până acum probabil că destinaţia preferată a fost Londra, vom vedea după Brexit cum se schimbă asta, sunt şanse mai mari în momentul în care startup-ul este într-o zonă în care există un ecosistem mai solid de startup-uri şi de acces la finanţare faţă de Bucureşti, loc în care poţi să te întâlneşti cu clienţii finali, cu firmele mari, care probabil că acolo au sediile principale şi acolo iau deciziile, nu aici prin filialele locale.

Depinde foarte mult de ce felie de piaţă adresezi din păcate startup-urile nu pot să crească în România în zona contractelor publice, care ar fi o zonă foarte bună pentru o firmă românească, să execute contracte, să crească din punct de vedere al experienţei şi poate să descopere anumite nevoi, pentru că acolo este o zonă afectată de mediul politic şi de lipsa de competenţă a oamenilor care fac selecţiile de proiecte şi din păcate acea zonă nu ne permite pe plan local să creştem. Aşa că vom vedea puţini antreprenori, dar putem să rămânem optimişti, să zicem că la anul vor fi mai mulţi şi mai multe proiecte de succes.

Digitalizarea IMM-urilor româneşti

Dacă ne uităm la nivelul de alfabetizare digitală al României şi la ultimul studiu DESI, vom vedea ca dintre toate tările europene (UE) România este ultima în clasament. Dacă îmi permiteţi comparaţia populară, suntem şi în urma Bulgariei. Prin urmare am fost foarte bucuroşi când Google a anunţat această iniţiativă, Atelierul Digital, şi mai ales că ne-a invitat să fim unul dintre partenerii alături de care o implementează în România.

Noi ne vom ocupa de anumite destinaţii. În momentul de faţă ne ocupăm de Bucureşti şi de Iaşi, iar în etapa următoare vom începe să mergem şi în alte oraşe, precum Braşov sau Constanţa.

Scopul nostru este să ajungem la firmele mici şi mijlocii, care încă nu folosesc cu adevărat avantajele oferite de o zonă digitală, de internet.

Cu obiective realiste, pe care unii le-ar putea considera modeste, dar trebuie să luptăm la firul ierbii, să vedem dacă există o prezenţă digitală, să vedem dacă business-ul este pus pe hărţile digitale şi poate fi gasit de către clienţi, dacă patronii înţeleg avantajul unui client care vine online să se uite o statistică pe site-ul lui, să înţeleagă dacă e bine sau nu, dacă clientul ajunge în pagina în care îşi lasă datele, sau face o vânzare sau altceva. Şi, evident, încercăm să îi alfabetizăm practic pe aceşti oameni, din punct de vedere digital, şi să le deschidem apetitul pentru zona de IT. Orice iniţiativă acolo necesită o investiţie şi dacă nu stăpâneşti cât de cât această limbă digitală vei fi reticent, iar din păcate în zona în care suntem acum firmele mici şi mijlocii de la noi sunt mai degrabă nealfabetizate. Ştim să scriem şi să citim, dar nu ştim să folosim scrisul secolului nostru care este zona digitală.

Zitec este o companie românească înfiinţată în 2003. Anul trecut, a ajuns la o cifră de afaceri de 4 milioane de euro, cu un indicator de profitabilitate (EBITDA) in crestere, la 12%, iar pentru acest an estimează afaceri de 5 milioane de euro şi are un buget de investiţii de 400.000 de euro.