Claudiu Zamfir
Guvernul ar trebui să elimine formularul 600, iar persoanele cu activități independente să depună doar formularul 200, în anul următor, pentru plata contribuțiilor sociale, spune consultantul fiscal Mihaela Mitroi, într-un interviu video acordat StartupCafe.ro.
De asemenea, liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al companiei de consultanță PricewaterhouseCoopers România atrage atenția că trecerea obligatorie de la impozitul pe profit la impozitul pe venitul microîntreprinderii pentru firmele cu cifra de afaceri sub noul prag de 1 milion de euro va afecta majoritatea societăților din România și în special pe cele cu marje de profit de până în 6,25%.
Ea avertizează și în legătură cu intențiile Guvernului de a constitui o structură în cadrul ANAF pe tematica firmelor cu pierderi peste 3 ani la rând sau a creditelor acordate de acționari propriilor firme cu pierderi.
Provocările care au rămas în sistemul TVA split, mutarea contribuțiilor de la angajatori la angajați, soluția de eliminarea formularului 600 pentru PFA și activitățile independente sunt alte măsuri fiscale explicate de consultantul Mihaela Mitroi.
----
StartupCafe.ro: De la 1 ianuarie 2018, s-a extins de la 500.000 de lei la 1 milion de lei pragul cifrei de afaceri peste care firmele sunt obligate să treacă de la impozit pe profit de 16% la impozit pe venitul microîntreprinderii, de 1% sau 3%, dacă nu au salariați, indiferent dacă sunt pe profit sau pe pierdere. Cum apreciați această măsură din OUG 79/2017?
Mihaela Mitroi: Nu cred că este un lucru foarte bun. 1 milion de euro este un plafon foarte mare. S-au făcut niște aproximări că va afecta aproximativ 80% din firmele din România. Vor fi afectate în sensul în care nu vor mai beneficia de niște chestiuni. Dacă sunt în perioada de investiții, de abia s-au înființat și vor să facă ceva, să contruiască, presupune investiții, costuri, cheltuieli, ceea ce înseamnă că generează pentru început pierderi. În niciun caz nu poți să intri pe profit dacă ești în perioada aceasta de investiții. Și aceste pierderi nu sunt recunoscute. Dacă ai făcut cheltuieli foarte mari, dar ai și un venit acolo, plătești impozit, spre deosebire de cei care sunt pe impozit pe profit și care nu plătesc.
Știți că în România s-a introdus, acum câțiva ani, regimul care se numește holding. Asta înseamnă că, dacă tu ai o firmă românească și deții mai multe subsidiare și scopul tău este să gestionezi participațiile pe care le ai în mai multe subsidiare, până acum toate dividendele pe care le aveai la compania românească de tip holding nu se impozitau, că așa este regimul de scutire. Acum, dacă firma de tip holding este o microîntreprindere, se impozitează cu 1%, deci nu mai e interesant.
De asemenea, dacă o microîntreprindere românească are un acționar care este în străinătate, când trimite dividende, acum se impozitează. Dacă era companie plătitoare de impozit pe profit, nu se impozita.
Mai e o chestie de discriminare care se traduce în infringement, pentru că în situația pe care v-am spus-o, dacă o microîntreprindere românească trimite dividende la companie străină se impozitează, dacă microîntreprinderea românească trimite dividende la compania românească, nu se impozitează. Deci se numește discriminare.
Nu pot beneficia de anumite facilități, cercetare-dezvoltare, deduceri, profitul reinvestit, nu poți sponsoriza, deci ONG-urile pierd într-adevăr, toate discuțiile care s-au purtat dacă vrei să ai un comportament social normal în ziua de azi, dacă vrei să sprijini asemenea ONG-uri, cei 20% din profit nu mai sunt, dacă ești microîntreprindere și plătești impozit pe cifra de afaceri.
Și sunt mult mai multe lucruri, nu apuc să vi le spun pe toate, pentru că ar dura prea mult. Sunt destule dezavantaje. Motivația a fost simplificarea. OK, dar hai să nu facem simplificare forțată. Înțelegem motivația, dar hai să o facem dacă dorește într-adevăr contribuabilul, pentru că orice faci forțat nu ajuți mediul de afaceri. Și atunci solicitarea a fost: introduceți opțional. Dacă într-adevăr cineva vrea să stea pe 1% cifra de afaceri, foarte bine, dar în același timp să poată opta pe impozit pe profit.
StartupCafe.ro: Deci cei mai afectați vor fi cei cu marje de profit mici...
Mihaela Mitroi: Da, 6,25%, dacă ai o marjă foarte mică este mai mult decât evident că pierzi, de faptul plătești în plus. Și de aceea întotdeauna este dificil să introduci o regulă având impresia că e perfectă pentru toată lumea. Cel mai bine este să dai puțină flexibilitate, pentru că nu ai cum să mulțumești toți contribuabilii. Cu un sistem opțional, contribuabilii ar fi mulțumiți.
StartupCafe.ro: Tocmai că s-a eliminat sistemul opțional, acel prag al capitalului de 45.000 de lei. Acum Senatul a adoptat o modificare să se reintroducă pragul acesta plus 2 salariați, pentru a putea trece la impozit pe profit, dar a rămas în Camera Deputaților.
Mihaela Mitroi: Păcat că nu s-a făcut de la 1 ianuarie 2018, pentru că acum deja regimul funcționează. Să presupunem că parlamentul reușește să corecteze, ce se întâmplă? Va corecta în martie și 2 luni sau 3 luni ești microîntreprindere și pe urmă treci la regim de impozit pe profit? Deci iarăși o degringoladă pentru contribuabil.
StartupCafe.ro: O altă prevedere este mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat. Din experiența dvs., firmele pentru ce variante au optat, au mărit brutul așa cum a sugerat Guvernul, dar nu a putut evident să oblige firmele private, sau a mers pe bonusuri?
Mihaela Mitroi: Aș spune că ambele variante, dar depinde de domeniul în care își desfășoară activitatea. Cei care au angajați cu remunerație mai mică, deci mai aproape de salariul minim, au mers pe majorarea salariilor brute și aici în general cei din retail. Ceilalți, unde salariile sunt mai mari, în general în pharma și altele, au mers pe bonus. Cei din IT au mers pe bonusare pentru că s-au speriat întrucât nu s-a reglementat povestea cu diferența negativă prin mutarea contribuțiilor.
StartupCafe.ro: Da, practic ei nu mai beneficiază atât de mult de acea scutire de impozit pe venit, deși au impozit zero...
Mihaela Mitroi: Au impozit zero, dar pentru că s-au mutat contribuțiile, netul lor este mai mic și atunci nu au avut încredere, aș spune, să meargă pe majorare.
StartupCafe.ro: Dar dacă se sucește din nou Guvernul și să zicem o firmă a mărit bruturile, ce face acum, intră iarăși în negocieri colective, că așa cere ordonanța 82?
Mihaela Mitroi: Nu știu. Cu toate că nu sunt de acord cu acest sistem, pentru că eu cred că nu trebuie să schimbăm ceva ce funcționează și sistemul, așa cum era el aplicat, funcționa foarte bine, după cum probabil că știți sunt doar 3 țări în lumea asta care aplică acest sistem: Chile, Bolivia și Macedonia. Altele nu am găsit. Și mă întreb de ce trebuia să facem asta. OK, se presupune că e vorba de o simplificare, mie mi se pare că va fi mai complicat pe termen lung, dar mă rog, hai să trecem peste asta. Cam asta e chestiunea, sper că nu se va mai schimba o dată. Dacă se va schimba, este o problemă foarte serioasă, deja va afecta serios mediul de afaceri. Părerea mea este că, cel puțin văzând și declarațiile publice, în următoarea perioadă va rămâne acest sistem.
StartupCafe.ro: O altă chestiune e legată de PFA, activități independente, cei cu venituri din profesii liberale, din chirii, dividende. Este acel formular 600 care a fost amânat in extremis până pe 15 aprilie, de către Guvern, dar noul premier Viorica Dăncilă a cerut Ministerului de Finanțe să identifice o soluție permanentă care să vizeze depunerea unui singur formular de către cei cu activități independente, iar plata să se facă o singură dată pe an, ci nu anticipat. Ce înseamnă pentru contribuabil, cum ar putea ministerul să transpună aceste cerințe într-un proiect de ordonanță de urgență?
Mihaela Mitroi: Prin folosirea formularului care deja există, 200, și care se depune până pe data de 25 mai a anului următor. Asta înseamnă că vei ști care sunt veniturile pe care le-ai avut și până pe 25 mai le declari si plătești impozit. Deci o variantă foarte simplă. Acest formular a fost criticat pentru că trebuia să depui până pe 31 ianuarie venitul estimat. Dacă anul trecut ai avut peste 22.800 de lei venit, trebuia să estimezi că și anul acesta vei avea la fel, ceea ce este destul de dificil. Deci varianta simplă este formularul 200, care există deja și care se depune în fiecare an, până pe 25 mai al anului financiar următor și am terminat povestea. Și atunci nu mai sunt probleme de anticipare, de nimic și plătești o singură dată.
StartupCafe.ro: Și de ce nu au lăsat așa de la bun început?
Mihaela Mitroi: Nu știu de ce ne complicăm. Asta spun, trebuie să găsim sisteme cât mai simple, să reducem numărul de taxe. Am văzut și în programul de guvernare: reducerea numărului de taxe, a birocrației.
StartupCafe.ro: Dividendele - ce se întâmplă dacă se elimină formularul 600?
Mihaela Mitroi: În privința calculului, este simplu, se plătește 5% impozit și încă 10% CASS, dacă depășești 22.800 de lei. Au fost discuții vizavi de cum se calculează contribuțiile, dacă se ia în considerare brutul sau netul. Ce se întâmplă dacă aplic 5% la suma de dividende și pentru că ea se reține la sursă și pe urmă netul e mai mic de 22.800 de lei, se mai aplică contribuțiile? Da, se aplică, pentru că contribuția se aplică la brut.
StartupCafe.ro: O altă măsură care a bulversat patronii este plata defalcată a TVA. În cele din urmă, ordonanța guvernului a intrat în vigoare anul trecut, dar a fost modificată în parlament și de la 1 ianuarie 2018 se aplică modificat, numai pentru firmele cu datorii sau care sunt in insolvență. În aceste condiții, care sunt provocările pe TVA split?
Mihaela Mitroi: Provocările rămân. Bine că nu e generalizat, așa cum s-a promis anul trecut prin septembrie. Provocările rămân pentru că, dacă tu nu ești în sistemul de TVA split și furnizorul tău este în sistemul de TVA split, tu trebuie să plătești în două conturi. Și în momentul în care faci plata trebuie să te uiți la ANSF, în registrul celor care sunt în sistemul de TVA split să vezi dacă furnizorul tău este sau nu în acest sistem. Pentru că altfel ai o problemă, poți să ai 0,06% penalități de plată pe zi. Deci îngreunează. În ce măsură rezolvă problema evaziunii fiscale, nu cred că o rezolvă, pentru că trebuie să ai un sistem foarte bine pus la punct la ANAF, ca să poți să urmărești imediat. Dacă există un evazionist, trebuie să ai un sistem informatic care să identifice asemenea comportamente, să-l prinzi rapid. Nu știu, nu sunt fan TVA split și uitându-mă la nivel global nu am văzut foarte multe țări care aplică. E cazul celebru al Italiei care aplică pe plățile cu instituțiile publice, Polonia a cochetat cu ideea, dar se mai gândește, iar Marea Britanie discută de un an și ceva de TVA split și încă nu implementează până nu are certitudinea că mediul de afaceri e confortabil cu asta.
StartupCafe.ro: Apropo de TVA, s-a discutat și la Ministerul de Finanțe, e și în programul de guvernare - se propune majorarea plafonului de trecere automată la plata TVA de la 220.000 de lei la 300.000 de lei, cifră de afaceri. E o măsură binevenită?
Mihaela Mitroi: Eu zic că e binevenită. Deja România a obținut derogarea de la Comisia Europeană, trebuie implementată. E binevenită pentru că e în susținerea IMM-urilor, asta e ideea la nivel european, să simplificăm cât mai mult. Evident, cine vrea să se înregistreze să se înregistreze, prin opțiune.
StartupCafe.ro: Asta a și fost problema până recent, cei care voiau să opteze pentru plata TVA și erau sub plafon și nu reușeau. Sau erau firme cărora li se retrăgea codul TVA pentru acele criterii. Acum care este situația?
Mihaela Mitroi: Revin, trebuie să simplificăm. Situația este așa: știm criteriile acum, că nu se știau, dar nu știm punctajul, pentru că este secret. Dar în continuare se cer tot felul de documente, foarte, foarte multe documente și obții un punctaj scăzut în situații, să spun, nu știu dacă sunt foarte corecte. De exemplu, dacă nu ai contracte de muncă, ai punctaj scăzut. Dacă ai un acționar străin, iarăși se scade punctajul. Nu este foarte simplu, dar pe de altă parte înțeleg și nevoia autorităților de a se asigura că au în față într-adevăr un contribuabil corect, pentru că asta e situația, trebuie să încerci să eviți un comportament incorect.
StartupCafe.ro: O altă chestiune, neintrodusă încă, dar despre care s-a pomenit și în programul de guvernare și a pomenit-o și noul ministru de Finanțe, dl. Teodorovici, este legată de impozitul global și cota progresivă de impozitare. Dânsul spunea că analizează și că nu exclude această posibilitate, dacă se va dovedi că este fezabilă, benefică. Ce efecte credeți că vor avea? Noi am mai avut cotă progresivă...
Mihaela Mitroi: Da, am mai avut până în 2004, pornea de la 18% până la 40%, dar să nu mai spun că înainte de 2004 am avut și 60%. Este o chestiune foarte sensibilă. Și la fel, cred că dacă se dorește introducerea acestui sistem, trebuie făcută o analiză temeinică și pregătit mediul de afaceri foarte bine și contribuabilii în general, pentru că sistemul poate funcționa, numai dacă are la bază un sistem de deduceri bine pus la punct și foarte logic și să atingă exact nevoile pe care le are contribuabilul. Și fac paralela cu SUA, care au acest sistem. Este un sistem foarte complicat, un contribuabil acolo nu poate foarte ușor să-și calculeze singur declarația fiscală, are nevoie de consultant. Dar au un sistem de deduceri inteligent, adică se uită și la nevoile societății. De exemplu, se deduc școlarizarea copiilor, activitățile caritabile. Dar asta presupune un mecanism complicat și de administrare - nu e vorba numai pentru contribuabil, că trebuie să-și angajeze un consultant -, dar e greu și ca administrare, deci autoritatea fiscală trebuie să fie foarte bine pregătită, presupune un sistem informatic bun, oameni pregătiți, care să știe cum să ajute. Eu nu spun „Nu”, eu întreb doar „suntem pregătiți pentru asta?” și mai spun un lucru: „Dacă cota unică funcționează și își produce efecte în societate și la nivelul Guvernului, de ce să schimbăm?”. Un sistem progresiv nu e neapărat greșit, dar trebuie să ne uităm cu atenție ce impact poate avea asupra contribuabilului și asupra administrării, și calculat acest impact versus sistemul actual, dacă chiar e cazul să modificăm.
StartupCafe.ro: Ar fi problemă la cei care sunt aproape de praguri...
Mihaela Mitroi: Acum avem 10% impozit pe venit. Toată lumea e fericită, nu cred că e un contribuabil supărat. Este un impozit extrem de mic. Cum am putea aduce un sistem de impunere progresiv și impunere globală care să satisfacă contribuabili așa cum sunt ei acum, mulțumiți. Deci nu cumva putem să creăm mai multă nefericire în rândul contribuabililor? Nu știu. De asta spun, trebuie să ne uităm foarte atent, nu m-aș grăbi.
StartupCafe.ro: Ați pomenit sistemul american, în care se duc la un consultant sau contabil. La noi sunt suficienți consultanți? S-a vorbit de posibilitatea consultanței plătite de stat...
Mihaela Mitroi: Noi avem consultanți, profesia e bine organizată, dar vorbim de un cost, nu știu în ce măsură este contribuabilul pregătit să suporte. Sau statul. E o chestiune care ține de oportunitate. Pe de altă parte, nu e vorba numai de consultanți fiscali, statul poate să organizeze cursuri de pregătire pentru contribuabili. Dar toate acestea presupun costuri.
StartupCafe.ro: Potrivit Programului de guvernare, Guvernul are intenția de a constitui o structură în cadrul ANAF pe tematica firmelor cu pierderi peste 3 ani la rând sau a creditelor acordate de acționari propriilor firme cu pierderi. Ce ar putea însemna asta pentru antreprenorii români?
Mihaela Mitroi: Cred că este foarte importantă această mențiune pe care am văzut-o recent în programul de guvernare. Se dorește înființarea unui departament la ANAF care să monitorizeze contribuabilii care înregistrează pierderi în ultimii 3 ani. Nu știu dacă e numai monitorizare sau e și control. Înțeleg nevoia, pentru că te gândești dacă poate o face în mod voit, dar pe de altă parte nu trebuie să existe controale excesive mai ales pentru cei care vor să investească și care e posibil să facă pierderi.
StartupCafe.ro: Ideea e că te bagă într-o zonă de risc...
Mihaela Mitroi: Da. Mai intră într-o zonă de risc și cei care au capitaluri proprii negative. E adevărat că e bine să ajutăm firmele să intre într-o zonă de capitaluri proprii pozitive, dar trebuie să fim foarte atenți cum ajutăm. Trebuie dat și un ajutor contribuabililor, nu doar să se simtă monitorizați.
StartupCafe.ro: Ce înseamnă că au capital negativ?
Mihaela Mitroi: O firmă poate să aibă capital, rezerve. Dar dacă ai făcut pierderi, atunci capitalul propriu, care este diferența dintre cât este capitalul tău minus pierderea aia, o să fie mai mică decât capitalul inițial. Este tot pierdere până la urmă. Capitalul tău efectiv acum este mai mic decât cel pe care l-ai avut inițial, spunând simplist. Atunci ești o firmă pe pierdere și nu ai cum să te susții, deci ai nevoie să recurgi la finanțare. De obicei sunt comportamente vizate de autorități atunci când te finanțezi de la tine. Ai făcut capital propriu negativ cu compania și apoi tu ca persoană fizică dai banii companiei.
StartupCafe.ro: Ar afecta foarte mult startupurile, în care antreprenorii aduc bani în cercetare și dezvoltare fără să producă. Pot să fie și escroci, acei patroni cu firme sărace...
Mihaela Mitroi: Pot fi și acei patroni bogați cu firme sărace, monitorizați acum de către Direcția de Verificare Fiscală, dar poate fi cineva și cu bună-credință. Asta e ideea, de asta trebuie mare atenție.