LISTA: 10 măsuri cerute de oamenii de afaceri români de la noul Guvern

Antreprenorii reuniți în Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) au prezentat joi, o serie de măsur pe care le solicită Guvernului, pentru ca firmele private să nu fie afectate.

1. AOAR nu cere taxe mai mici sau scutiri.  Cerem stabilitate și predictibilitate fără de care nu putem să ne dezvoltăm.
 
2. Cerem o așezare corectă a taxelor, fără excepții și cerem servicii publice de calitate oferite de ANAF, cerem protecție în fața celor care nu înțeleg să respecte legea și fac evaziune. Nu putem concura cu cei care fură TVA și își plătesc la negru angajații!

3. Impozitul pe profit și consolidare fiscală pentru grupurile de firme românești  Avem nevoie de consolidare fiscală în grupurile românești de companii pentru a putea avea condiții egale cu investitorii străini care consolidează la ei acasă. Asta ar da posibilitatea și grupurilor cu capital românesc să își poată organiza mai bine finanțele.

Depunerea declarației de impozit pe profit consolidat pe grup nu numai că permite grupului să recupereze pierderea fiscală mai repede, dar:

- Elimină nevoia pentru grupurile românești cu privire la întocmirea dosarului prețurilor de transfer. Este un cost semnificativ pentru companiile românești și, de asemenea, un cost semnificativ pentru ANAF de a verifica degeaba aceste dosare;

- Ar permite ANAF să își folosească resursa (extrem de firavă) pentru a controla prețurile de transfer acolo unde există riscul real de erodare a bazei fiscale în România: plăți externe făcute în special către state care au cote de impozit reduse sau sunt cunoscute că aplică regimuri fiscale preferențiale;

4. Cerem implementarea cât mai grabnică și creșterea capacității administrative pentru aplicarea planului de măsuri ANTI- BEPS (Base Erosion and Profit Shifting – Erodarea bazei fiscale și transferul profiturilor). În plus, consolidarea fiscală poate face ca România să devină hub regional pentru investitori! De ce să nu ne folosim avantajele? Propunerea vizează tratarea nediscriminatorie a celor 5.000 de firme cu capital privat românesc față de cele cca 68.000 firme cu capital străin (care, legal își consolidează bilanțul la nivelul firmei “mamă”).

Motivare: grupurile de companii cu capital autohton sunt obligate să întocmească dosare cu justificarea prețurilor de transfer intra grup, să întocmească bilanțul contabil consolidat pe grup, dar impozitarea profitului se face la nivelul fiecăreia cu companiile membre și nu la nivel de grup. În aceste condiții, grupurile de companii cu capital românesc sunt obligate la cheltuieli administrative inutile, refuzându-li-se minimul avantaj al plății impozitului la nivelul realităților reflectate în bilanțul consolidat.    
 
5. TVA. Nu cerem reducerea în continuare a cotei de TVA.  Consumul crește oricum precum Făt Frumos, nu considerăm că este o prioritate să avem și stimuli fiscali pentru creșterea consumului – politicile prociclice sunt de dorit a fi evitate. Avem nevoie de bani pentru a investi în infrastructură, în educație, nu pentru a stimula consumul din import!

6. Solicităm Guvernului să:

- accelereze implementarea sistemelor informatice de care face vorbire în programul de guvernare și anume AMEF;
- introducă sistemul electronic de facturare în B2B;
- introducă cât mai grabnic SAF-T (Standard Audit File for Tax – model de raportare care permite controlul de la distanță);
- depună toate diligențele pentru modificarea Directivei 112 privind TVA în sensul permiterii taxării inverse în B2B și implementarea acestei opțiuni imediat ce este posibilă.  Numai prin informatizare, modernizare și training pentru lucrătorii din ANAF poate fi combătută eficient frauda de TVA, nu prin măsuri arbitrare care generează extrem de multe victime colaterale, măsuri care îngreunează intrarea în piață a antreprenorilor (datorită dificultății de obținere a codurilor de TVA) dar generează și scoaterea din piață a unor companii viabile, cu angajați, fără datorii, prin anularea codului TVA. Remarcăm pozitiv că solicitarea noastră de anul trecut cu privire la eliminarea din Codul fiscal a nefericitei prevederi cu privire la evaluarea de către ANAF a “intenției și capacității de a desfășura operațiuni taxabile” a fost luată în considerare de către Parlament.  
 
7. Impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii. Anul trecut spuneam că impozitul pe venit în cotă unică de 16% este unul competitiv, stabil, că este un factor de competitivitate pentru România și ceream să fie lăsat în pace. Nu a fost să fie, cota de 16% a fost redusă la 10% pentru a compensa creșterea CAS și CASS. Așa cum deja s-a văzut, acest lucru a generat alte probleme: reducerea salariilor nete în IT, perturbarea serioasă a bugetelor multor orașe și comune.  Propunem următoarea soluție:

- Reintroduceți plafonarea bazei de calcul a CAS și CASS pentru toate tipurile de venit, pe suma acestora (nu pe fiecare venit în parte), la 3, maxim 4 salarii medii pe economie;
- Păstrați și întăriți sistemul de plată a impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă;
- Eliminați excepțiile. Excepțiile sunt privilegii ale unor cetățeni pentru care trebuie să plătească ceilalți cetățeni! Acest lucru duce inclusiv la dezbinare, ori noi avem nevoie să întărim coeziunea acestei nații!
- Sarcina fiscală totală trebuie așezată în funcție de CÂT și nu de CUM câștigăm. Obligațiile fiscale trebuie să fie aceleași pentru toți rezidenții în România, indiferent de modul în care acestea sunt obținute. Numai așa sarcina fiscală poate fi rezonabilă pentru toți.

8. Credit fiscal pentru creșe/grădinițe. În programul de Guvernare aveți prevăzut a fi realizate 2.500 de creșe. Haideți să facem o parte dintre ele împreună, în parteneriat public privat, acolo unde este cea mai mare nevoie de ele! Nu trebuie să reinventăm roata, avem soluția în Codul fiscal încă din 2004, trebuie doar să o extindem: creditul fiscal. Facem creșe la poarta fabricii, a clădirilor de birouri, angajatorul plătește și își scade sumele plătite din impozitele datorate, în limita ce trebuie calculată. O asemenea măsură ar fi nu numai o investiție în viitor, prin educație, dar și în prezent. Ar asigura familiilor tinere, educate, ce își doresc o carieră profesională confortul de a da naștere la copii fără teama că nu va avea cine să aibă grija de ei.
 
 9. Cerem Guvernului să-și respecte promisiunea de a nu mai introduce în 2018 noi taxe și impozite.  NU suntem de acord cu taxa de mediu de 1% pe care Ministerul Mediului dorește să o impună tuturor investitorilor (publici și privați) pentru se plăti (prin proceduri neclare) viitoare studii de impact asupra mediului.  Motivare: Ministerul Mediului trebuie să stabilească prin Lege condițiile de mediu, antreprenorii urmând a comanda studii de impact cu privire la protecția mediului. Studiile realizate de companii agreate transparent (criterii) de Ministerul Mediului vor justifica eliberarea în termen legal a autorizației de mediu.  
 
10. AOAR cere Guvernului să acorde prioritate absorbției și alocării accelerate a fondurilor europene, în special prin instrumente financiare  Instrumentele financiare vizează cu precădere finanțarea IMM–urilor, astfel că este necesară stabilirea unor mecanisme simple și funcționale. Recomandarea AOAR este utilizarea unui produs financiar care să corespundă caracteristicilor naționale specifice în concordanță cu obiectivele specifice POCU și POR. AOAR solicită o mai mare transparență și vizibilitate asupra etapelor de lansare de cereri de finanțare și mai ales a duratei proceselor de evaluare a aplicațiilor.  Este esențială publicarea întregului calendar de contractare al finanțărilor până la sfârșitul perioadei actuale de programare. Mai mult, este esențial ca acesta să fie și respectat, pentru a evita situația frecventă în care companiile aplicante renunță la sprijinul financiar din cauza întârzierilor excesive.