VIDEO Interviu. Restricționarea detașării lucrătorilor ar elimina IMM-urile românești de pe piețele vest-europene, crede vicepreședinta Comisiei de muncă a Parlamentului European

Uniunea Europeană face pași pentru restricționarea utilizării muncii lucrătorilor detașați, așa cum a cerut președintele Franței, Emmanuel Macron.  Firmele est-europene care angajează muncitori în țările de origine și îi detașează la lucru în alte state membre ar putea fi obligate să le plătească acestor lucrători salarii la nivelul țărilor-gazdă, în condițiile de acolo. Europarlamentarul român Renate Weber, vicepreședintă a Comisiei pentru muncă a Parlamentului European, a explicat, într-un interviu acordat StartupCafe.ro, la Strasbourg, că se teme că efectul va fi scoaterea de pe piețele vest-europene a firmelor mici și mijlocii românești și est-europene în general, precum și pierderea locurilor de muncă ale lucrătorilor detașați.  
 

Legislația lucrătorilor detașați și situația la zi

De la bun început trebuie precizat că în problema lucrătorilor detașați NU vorbim despre muncitorii români, polonezi sau bulgari, de exemplu, care se duc în Franța, Germania, Italia sau Spania să lucreze pentru firme de acolo. Aceștia intră sub incidența liberei circulații a forței de muncă în UE.  

În cazul lucrătorilor detașați vorbim, de exemplu, despre persoane angajate în România de firme românești. Aceste firme românești prestează servicii în alte state UE, fie direct, fie ca  subcontractori ai unor companii de acolo, și își trimit salariații în străinătate, pentru o perioadă mai mică de 2 ani.

Aceste cazuri intră sub incidența liberei circulații a serviciilor în UE, care permite firmelor dintr-un stat membru să presteze servicii în alt stat membru.

În prezent, utilizarea muncii lucrătorilor detașați este reglementată în principal de Directiva europeană  96/71/CE, din 16 decembrie 1996, privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

În aceste condiții, s-a ajuns în situația ca lucrătorii detașați din state mai sărace ale UE, cum sunt România sau Polonia, ajunși în state-gazdă ca Franța sau Germania, să fie plătiți în condiții salariale mai proaste decât ale lucrătorilor locali, pe aceleași posturi.

În Uniunea Europeană, Franța a cerut cel mai vehement revizuirea Directivei 96/71/CE, actualul președinte Emmanuel Macron făcând o promisiune de campanie din revizuire.

La rândul său, Germania a intrat în conflict cu Comisia Europeană după ce a impus salariu orar minim de 8,5 euro pentru toți șoferii profesioniști care îi tranzitau teritoriul, lovind firmele mici și mijlocii de transport din Europa Centrală și de Est. În urma unei proceduri de infringement Germania a fost nevoită să dea înapoi, dar problema rămâne pe agendă.

În 2016, Comisia Europeană s-a apucat să revizuiască Directiva lucrătorilor detașați, astfel încât aceștia să fie supuşi aceloraşi norme privind salarizarea, inclusiv bonusurile și diferitele contribuții sociale din statul-gazdă, ca în cazul lucrătorilor locali.

În mai 2016, un număr de 11 sate membre, inclusiv România, au respins propunerea Comisiei Europene de revizuire a directivei lucrătorilor detașați, arătând executivului comunitar ”„cartonașul galben”.

Comisia Europeană a mers însă mai departe cu propunerea de revizuire a directivei, iar pe 24 octombrie, la Luxemburg, Consiliul UE, reunind miniștrii muncii din statele membre, a aprobat o variantă de compromis.

Potrivit acesteia, detașarea lucrătorilor ar urma să fie limitată la maximum 12 luni, cu posibilitate de prelungre cu 6 luni, motivată de prestator - o victorie a lui Emmanuel Macron.

De asemenea, remunerarea lucrătorilor detașați ar urma să fie făcută în conformitate cu legea și practica din statul-gazdă, iar acordurile colective să se aplice lucrătorilor detașați pe toate sectoarele.

În schimb, sectorul trasportului rutier este exclus din varianta Consiliului UE de revizuire a directivei lucrătorilor detașați până la un viitor acord asupra ”pachetului de mobilitate”, un pachet legislativ pentru acest sector.

Acest proiect a fost acceptat și de România, care se opusese inițial propunerii Comisiei Europene de revizuire a directivei lucrătorilor detașați.

La rândul său, pe 16 octombrie, în Parlamentul European, Comisia de muncă a adoptat un raport care prevede ca munca detașată să fie pentru maximum 24 de luni cu posibiliate de prelungire motivată de prestator prin necesitatea finalizării unui contract. În schimb, ca și în varianta de la Consiliul UE, lucrătorii detașați și lucrătorii locali ar urma să fie plătiți cu salarii egale, pentru muncă egală, pe aceleași posturi.

Această poziție a fost întărită marți, 25 octombrie, de plenul Parlamentului European , care și-a lăsat comisia de specialitate să negocieze cu Consiliul UE și cu Comisia Europeană, mai departe, în procedura de trialogue, pentru a ajunge a un acord în vederea revizuirii Directivei lucrătorilor detașați, din anul 1996.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și ceilalți susținători ai revizuirii directivei spun că astfel va fi limitat așa-numitul ”dumping social”, lucrătorii detașați din statele mai sărace vor fi mai bine protejați, iar lucrătorii locali din statele mai bogate și IMM-urile din acele state nu vor mai fi, la rândul lor, sub presiunea concurenței venite din țările mai sărace.

În România susținătorii revizuirii directivei sunt în special sindicatele, care consideră că astfel lucrătorii români detașați în străinătate vor fi protejați și plătiți mai bine.

În schimb, criticii revizuirii spun că firmele din statele mai sărace care își detașează lucrătorii în străinătate vor pierde avantajul forței de muncă mai ceva mai ieftine. De asemenea, criticii revizuirii spun că astfel și salariații detașați vor avea de suferit, de pe urma pierderii locurilor de muncă în cele din urmă. În România, din zona organizațiilor patronale au venit criticile față de eventuala restricționare a utilizării muncii lucrătorilor detașați.

Renate Weber: IMM-urile din România nu vor mai avea acces la alte piețe

În interviul acordat StartupCafe.ro, europarlamentarul Renate Weber (independentă / ALDE) spune că firmele mici și mijlocii din România vor pierde accesul la piețele vest-europene dacă se va revizui directiva lucrătorilor detașați, în formele existente acum în dezbatere.

Vicepreședinta Comisiei de muncă a Parlamentului European a mai spus:

• La nivel economic și financiar, impactul nu va fi neapărat extraordinar, pentru că mai puțin de 2 milioane de persoane sunt lucrători detașați la nivelul Uniunii Europene, în total, dar impactul simbolic este foarte mare.

• S-a făcut o diviziune între Europa Centrală și de Est , pe de-o parte, și Europa de Vest, pe de altă parte. Era vorba să fim solidari, să avem această libertate de circulație a serviciilor, pentru că în acestă directivă nu este vorba de lucrătorii care se duc individual să muncească  pe cont propriu pe undeva, ci de serviciile, deci de firmele care ajung să presteze servicii în alte țări și pe care le realizează cu lucrătorii din țara de origine.

• Angajatorul IMM din România trebuie să plătească și transportul angajatului, trebuie să-i asigure cazarea, deci are costuri suplimentare față de costurile pe care le are un angajator din țara-gazdă.

• Mai este un aspect, care ține de taxele pe care trebuie să le plătească. Până acum taxele se plăteau în țara de origine. Acum i se spune că taxele trebuie plătite în țara unde își desfășoară munca. Înțeleg când este vorba de asigurările medicale, dar celelalte taxe nu le mai înțeleg, ce se întâmplă cu obligațiile de pensie, alea cum se vor contabiliza? Mă credeți că s-a lucrat atât de bine până acum la această legislație că nu există un răspuns și mi s-a spus că  va fi rezolvată prin altă directivă. Mie mi se pare că asta este ipocrizie pură, este populism. Eu cred că vor avea de pierdut Europa și ideea aceasta de solidaritate, de libertate de mișcare, de schimb de experiență.

• Eu văd că aceste firme mici și mijlocii de la noi din țară sau din ale state pur și simplu nu vor mai avea acces la alte piețe ale acestor servicii.

• Cu transportatorii, povestea este chiar de plâns, pentru că deja au scos de pe piața aceasta a transportatorilor internaționali multe întreprinderi mici și mijlocii. Ele nu-și pot permite să contabilizeze toate aceste trasee. Și este cu atât mai trist cu cât în realitate la nivel european nici măcar nu există o competiție adevărată. Pentru transportatorii din țările noastre era chiar o modalitate extraordinară de a avea niște venituri care erau clar mult superioare celor din țară, își aduceau chiar și familiile să lucreze împreună.

Nota: Renate Weber este eurodeputat independent membru al Grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) în Parlamentul European.

Statistica lucrătorilor detașați

În 2015, erau 2,05 milioane de lucrători detașați în UE, potrivit datelor oferite de Parlamentul European. Conform unor cifre neoficiale, în UE sunt aproxiamtiv 164 de milioane de lucrători, în total.

Polonia, Germania și Franța sunt cele mai mari țări de unde pleacă muncitori detașați, iar Germania, Franța și Belgia sunt cele care primesc cei mai mulți.

Din România sunt detașați aproximativ 46.000 de lucrători în alte state UE. În schimb, în România muncesc circa 10.000 de lucrători detașați din alte țări membre.

Detașarea este mai frecventă în domenii-cheie cum ar fi construcțiile, manufacturile, educația, sănătatea, serviciile sociale și serviciile pentru afaceri.