Angajatorii din Uniunea Europeană, inclusiv România, care apelează la lucrătorii casnici, lucrătorii angajați marginal cu fracțiune de normă sau lucrătorii cu contracte de foarte scurtă durată vor fi nevoiți să respecte o serie de norme privind informarea acestora, potrivit unei propuneri de directivă emise, joi, de Comisia Europeană.
Conform unui comunicat remis StartupCafe.ro de către CE, propunerea de directivă cuprinde o serie de noutăți:
- Alinierea noțiunii de lucrător la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În temeiul normelor actuale, definițiile pot varia și anumite categorii de lucrători ajung să fie excluse. Utilizând definiția lucrătorului din jurisprudența Curții, această directivă ar asigura acoperirea acelorași categorii generale de lucrători.
- Aducerea în cadrul domeniului de aplicare al directivei a unor forme de muncă ce sunt în prezent adesea excluse. Printre acestea se numără lucrătorii casnici, lucrătorii angajați marginal cu fracțiune de normă sau lucrătorii cu contracte de foarte scurtă durată, iar domeniul de aplicare va fi de asemenea extins la noi forme de muncă, precum lucrătorii la cerere, lucrătorii pe bază de tichete și lucrătorii prin platforme online.
- Asigurarea faptului că lucrătorilor li se pune la dispoziție un pachet de informații actualizate și extinse încă din prima zi a încadrării în muncă, în loc de la două luni de la data de începere a încadrării în muncă, cum este cazul în prezent.
- Crearea unor noi drepturi minime, precum dreptul la o mai mare previzibilitate a muncii pentru cei care lucrează în cea mai mare parte cu un program variabil, posibilitatea de a cere trecerea la o formă de muncă mai stabilă și de a primi un răspuns scris sau dreptul la formare obligatorie fără deducere din salariu.
- Consolidarea mijloacelor de asigurare a respectării legislației și a căilor de atac ca soluție de ultimă instanță pentru rezolvarea eventualelor dezacorduri, în cazul în care dialogul nu este suficient.
- Comisia mai spune că astfel completează și modernizează obligațiile existente de informare a fiecărui lucrător cu privire la condițiile de muncă.
- În plus, propunerea creează noi standarde minime pentru a asigura faptul că toți lucrătorii, inclusiv cei cu contracte de muncă atipice, beneficiază de o previzibilitate și de o claritate mai mare în ceea ce privește condițiile lor de muncă.
- În același timp, propunerea introduce măsuri pentru evitarea impunerii unei sarcini administrative asupra angajatorilor, de exemplu dându-le acestora posibilitatea de a furniza în format electronic informațiile solicitate.
„Universul muncii este în rapidă schimbare, cu un număr crescând de locuri de muncă și de contracte atipice. Aceasta înseamnă că din ce în ce mai mulți oameni sunt expuși riscului de a nu mai beneficia de drepturi de bază, începând cu dreptul de a cunoaște condițiile în care lucrează. Un grad mai mare de transparență și de previzibilitate va fi benefic atât pentru lucrători, cât și pentru firme” - a declarat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă.
Comisia estimează că directiva propusă va viza și va proteja între 2 și 3 milioane de lucrători suplimentari cu contracte de muncă atipice, spre deosebire de legislația existentă.
De asemenea, CE susține că noile sale norme vor crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, astfel încât angajatorii vor beneficia de o concurență mai corectă pe piața internă, cu mai puține lacune. Existența unor condiții de muncă mai transparente și mai previzibile este de asemenea importantă pentru a avea o forță de muncă mai motivată și mai productivă.
Pentru a putea intra în vigoare, propunerea de directivă ar trebui să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. După publicarea în Jurnalul oficial al UE, viitoarea directvă ar trebui să fie transpusă de către statele membre în legislațiile naționale.