Claudiu Zamfir
Guvernul și Parlamentul au operat în anul 2017 o serie de modificări de taxe și impozite pentru firme, care se aplică în anul 2018. Unele au fost adoptate de Guvern și modificate de Parlament pe ultima sută de metri, iar altele nu au mai apucat să fie schimbate de senatori și deputați în timp util, pentru a putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2018.
StartupCafe.ro a realizat o listă a principalelor taxe și impozite care se aplică din anul 2018, pentru firme, PFA, persoane fizice. Disclaimer: aceste prevederi sunt enumerate cu titlu informativ. Pentru calcularea și procesarea noilor taxe și impozite vă recomandăm să apelați la servicii ale contabililor și / sau ale consultanților fiscali din piață):
Taxa pe valoare adăugată rămâne 19% în anul 2018. În schimb, apar modificări la plata acestei taxe de către firmele plătitoare de TVA.
Mecanismul plății defalcate a TVA a fost introdus opțional de Guvern din octombrie 2018, cu obligativitatea aplicării de către toate firmele plătitoare de TVA de la 1 ianuarie 2018.
În cele din urmă, Parlamentul a modificat sistemul obligatoriu și l-a limitat la anumite categorii de firme: cele în insolvență și cele cu anumite restanțe la plată, care trebuie să-și deschidă separat cel puțin un cont de TVA.
Firmele plătitoare de TVA care nu sunt obligate la sistemul split TVA, pot trece opțional la plata defalcată a TVA. Acestea vor benefica în anul 2018 de o reducere cu 5% a cuantumului impozitul pe profit (sau pe venitul microîntreprinderii).
Firmele care au ca furnizor o societate care aplică TVA Split trebuie să-i plătească în conturi separate.
Vezi AICI cum se va aplica TVA Split din anul 2018.
Conturile IBAN ale firmelor pot fi consultate AICI
Registrul persoanelor impozabile care au optat pentru Split TVA poate fi accesat de AICI
Prin Ordonanța de urgență 79/2017, Guvernul a mutat, începând cu 1 ianuarie 2018, cele mai multe contribuții sociale de la angajatori la angajați, schimbând fundamental structura salariilor brute.
Astfel, noile taxe pentru salariile angajaților vor fi urmăatoarele, de la 1 ianuarie 2018:
-Contribuţia asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
- Contribuția de asigurări sociale (CAS) în cotă de:
a) 25 % datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
b) 4 % datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
c) 8 % datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
- Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
- Impozitul pe venit - 10% din salariul brut.
Astfel se reduc cotele totale ale contribuțiilor sociale obligatorii cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25% și impozitul pe venit de la 16% la 10%. Aceste scăderi au fost introduse de guvern pentru a compensa aplicarea taxelor la o bază impozabilă mai mare (salariul brut), astfel încât salariații să nu piardă la net, iar angajatorii să nu plătească mai mult la salariul întreg.
În acest caz, firmele ar trebui să majoreze salariile brute ale angajaților cu aproximativ 20% pentru ca salariile nete să rămână la fel, cu aproximativ aceleași costuri salariale prin acte adiționale la contractele de muncă.
Angajații din sectorul IT (anumite categorii), din cercetare și cei cu dizabilități vor beneficia mai departe de impozit zero pe vent. Aceasta înseamnă că măsura compensatorie nu va fi pe deplin acoperitoare și în cazul acestora salariul net se va diminua cu câteva procente, dacă angajatorii nu vor majora costurile salariale.
În interiorul acestor contribuții, cota pentru Pilonul II de pensii se reduce de la 5,1% la 3,75%.
Contribuțiile și impozitele cu reținere la sursă sunt reținute și plătite către stat de către angajatori.
Urmărește mai jos o simulare de calcul al salariului 2018, cu Adrian Bența, consultant fiscal:
Prin HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, Guvernul a stabilit perioada pe care angajatorii o vor avea la dispoziție pentru transmiterea modificării salariului de bază lunar brut, în contextul mutării CAS și CASS de la angajator la salariat, începând cu anul 2018.
Documentul stabilește ca excepție, în contextul mutării CAS și CASS la salariat, faptul că angajatorii vor putea transmite până la data de 31 martie 2018, orice modificare a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri, care se produce de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului și până la 31 martie 2018.
Ulterior datei de 31 martie 2018, ca regulă angajatorii vor avea, mai departe, obligația să transmită în REVISAL modificările salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii acesteia - a subliniat Guvernul.
În cazul contractelor nou incheiate, acestea trebuie transmise, în continuare, către Registrul REVISAL, cu o zi înainte ca angajatul sa își înceapa activitatea.
Transferul contributiilor de la angajator la angajat se face cu data de 1 ianuarie 2018, în conformitate cu noul Cod Fiscal, termenul fiind prelungit doar în ceea ce priveste obligația de transmitere a datelor către REVISAL. NU s-a amânat întoarcerea sarcinii fiscale, ci doar obligația comunicării efectuării acesteia către Inspectia Muncii.
Salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018.
Această majorare a brutului este dată în primul rând de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și de o creștere a netului, ceea ce implică o majorare a costului salarial total pentru firmă, de la 1.783 de lei pe lună în anul 2017 la 1.943 de lei în anul 2018, pentru fiecare salariu minim acordat.
Un astfel de salariu minim brut pe anul 2018 este echivalent cu 1.550 de lei brut pe lună în condițiile din anul 2017 ale așezării contribuțiilor sociale, în creștere așadar față de 1.450 de lei brut cât a fost salariul minim brut în anul 2017.
Prin majorarea salariului minim brut, cresc și o serie întreagă de amenzi care au ca referință această valoare, așa cum sunt amenzile rutiere, unde un punct-amendă a crescut de la 145 de lei la 190 de lei în 2018 (10% din salariul minim brut).
Se majorează plafonul de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderii, de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, cifra de afaceri. Astfel, în anul 2018, plafondul cifrei de afaceri este de 4.659.700 lei pentru trecerea la impozitul pe venitul microîntreprinderii.
Firmele care se încadrează în acest plafon vor plăti, în loc de impozit pe proft de 16%, un impozit pe venit, de 1% dacă au cel puțin un salariat, și de 3% dacă nu au niciun salariat.
Au fost introduse în acest sistem și firmele care au venituri din consultanță și management, indiferent de ponderea acestora în totalul veniturilor. La fel, firmele care se ocupă cu jocuri de noroc, asigurări, domeniul bancar, exploatarea zăcămintelor pot intra și ele aici dacă se încadrează în plafonul cifrei de afaceri de 1 milion de euro.
În Senat, prin proiect de lege, s-a propus ca ordonanța de urgență 79/2017 să se modifice astfel încât firmele care au capital social de minimum 45.000 de lei și minimum 2 salariați să poată opta pentru trecerea la impozit pe profit de 16%. Proiectul este la Camera Deputaților, care nu a luat o decizie până la finalul anului 2017. Pentru a se modifica astfel Ordonanța de Urgență, e nevoie ca proiectul de lege cu amendamentul respectiv să fie adoptat de Cameră. Până atunci, avem doar OUG 79/2017, în forma decisă de Guvern.
La dividende rămâne impozitul de 5%.
În plus, se va plăti încă 10% aplicat la salariul minim brut pe economie, contribuție la sănătate (CASS), dacă valoarea veniturilor realizate din activități independente și de investiții a fost mai mare de 12 salarii minime pe economie în anul precedent.
Potrivit consultantului Cornel Grama, pentru anul 2018 ca sa vedem daca ne incadram in plafonul de 12 salarii minime cu valoarea dividendelor, trebuie sa insumam toate veniturile din activitati independente + dividende + chirii + alte surse obtinute "in anul fiscal precedent" adica din 2017 asa cum zice alin 3 de la art 170 din Codul fiscal modificat.
Vezi mai multe despre impozitarea dividendelor pe HotNews.ro.
În principiu, cei care sunt și salariați și obțin și venituri ca PFA vor plăti contribuția la pensii (CAS) și sănătate (CASS) și pentru salarii, dar și pentru veniturile ca PFA. Contribuțiile nu se calculează totuși la tot venitul PFA, ci doar la salariul minim pe economie, spre deosebire de salariu, unde se aplică la valoarea întreagă.
PFA, PFI, întreprinderile individuale, cei cu profesii liberale, cei cu activităţi agricole etc. vor plăti contribuții, dacă au obținut în anul anterior venituri nete cumulate din aceste activități de minimum 12 salarii minime brute pe economie (22.800 de lei), astfel:
Se plătește și impozit pe venit de 10%, indiferent de valoare, pentru toată suma.
Mai detaliat, conform OUG 79/2017, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.
Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse de venit, datorează contribuția de asigurări sociale dacă sunt îndeplinite următoarele condiții, după caz:
a) venitul net realizat în anul precedent, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuția de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția;
b) venitul net lunar estimat a se realiza este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna în care își încep activitatea sau nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la stabilirea venitului net anual.
c) valoarea lunară a normelor de venit, obținută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului după aplicarea corecțiilor este cel puțin egală cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfășoară activități impuse pe bază de norme de venit;
d) venitul net lunar realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielii deductibile, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, este cel puțin egal cu nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna ianuarie a anului pentru care se stabilește contribuția, în cazul contribuabililor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
Persoanele fizice care obțin venituri din chirii plătesc din anul 2018 impozit de 10% aplicat la o bază de 60% din valoarea chiriei.
Se plătește și contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10% aplicat la salariul minim brut pe economie (adică 190 de lei pe lună), dacă a realizat venituri anuale nete din activități independente cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime brute.
În cazul chiriilor, la încadrarea în plafonul de 12 salarii minime brute, se iau in calcul veniturile nete din chirii, adică cele pentru care s-a aplicat deducerea de 40% din valoarea chiriei.
Care este relevanta cresterii contributiei firmei la salariul minim, cand netul la agajat scade?