Cum omori o afacere din fașă. Eurostat: în România, serviciile de economie colaborativă, ca Bla Bla Car sau Airbnb, nici nu prea sunt folosite

România este una dintre ultimele țări din Uniunea Europeană când vine vorba de utilizarea serviciilor de economie colaborativă în transport sau cazare, potrivit datelor oficiale transmise, miercuri, de biroul european de statistică Eurostat. Aici vorbim în primul rând despre site-uri ca Bla Bla Car, pe partea de transport inter-urban, și de Airbnb, pe partea de cazare la particulari. Dar economie colaborativă sunt și aplicații ca Uber sau Taxify, care se lovesc acum de ostilitatea unor politicieni de la București.

Cele mai noi statistici oficiale arată că afacerile de tip sharing economy riscă să fie sufocate din fașă în România. Deși la nivel mondial economia colaborativă este considerată una de viitor, în România este de fapt la început, conform datelor publicate miercuri de Eurostat.

Potrivit Eurostat, în anul 2017, în România doar 6% din populație și-a aranjat pe internet cazare la o persoană particulară, iar 5%, printr-un site sau app dedicat acestor tipuri de servicii. România se află aici mult sub media UE, care a înregistrat valori de 17%, respectiv 14%.

În acest topul UE al economiei colaborative, România este a treia din coadă în privința utilizării internetului pentru aranjarea cazării la particulari.  Cipru și Cehia sunt ultimele.

În ceea ce privește serviciile de transport oferite de persoane particulare, doar 2% dintre români și-au aranjat astfel de călătorii printr-un site sau app oarecare, iar 1% printr-un site sau app dedicat. Și aici suntem mult sub media UE, unde 8% din populație și-a aranjat pe net transport cu un particular, iar 7% dintre călători au folosit o aplicație sau un site specializt pentru asta.

La transport, românii sunt pe penultimul loc în UE în privința utilizării internetului pentru a-și aranja o călătorie cu un alt individ particular. Pe ultimul loc este Cipru.

Afacerile de economie colaborativă par așadar să fie sufocate din fașă, în România. Anul trecut, StartupCafe.ro a relatat că un parlamentar (PSD) a încercat să reglementeze  ridesharingul în România, sub denumirea de covoiajare.

Propunerea de lege viza modificarea legii taximetriei si inchirierii auto. Autorul propunerii spunea ca proiectul a fost cerut de serviciul de ridesharing Bla Bla Car, care intermediază intalniri intre soferi si pasageri pentru calatorii inter-urbane cu scopul de a imparti cheltuielile.

De fapt, initiativa legislativa, depusa la Parlament în septembrie 2016, ar fi vrut să-i combată în primul rând tocmai pe soferii de autoturisme care fac regulat curse inter-urbane, luand bani de la pasageri de ocazie, fara sa aiba licente de transport și fără o evidență, așa cum se creează prin serviciile on-line de ridesharing.

La presiunea vechilor firme de transport, PSD l-a forțat pe deputatul Lucian Șova să renunțe la proiectul său.

Culmea este că Uber sau Taxify, care activează doar în interiorul localităților, nu beneficiau de aceste propuneri de reglementare a ridesharingului.

Economia colaborativă în general și ridesharingul în special sunt în aceste zile ținta atacurilor unor politicieni de la putere din România. Decizia de miercuri a politicienilor Consiliului General al Capitalei, la propunerea primarului Gabriela Firea, de a obliga serviciile de transport la dispecerizare, ar urma să afecteze în primul rând aplicațiile mobile de ridesharing sau de integrare a comenzilor de taxi, cum sunt Uber, Taxify, Clever Taxi sau Star Taxi. Cel puțin așa s-au plâns o parte dintre firmele care dețin aceste aplicații.

Măsurile luate la presiunea vechilor firme de taximetrie din București ar putea fi urmate de noi modificări legislative, la nivel de Guvern, prin care să aplicațiile de ridesharing să fie supuse controalelor ca firme de transport. Mai ales că și Curtea de Justiție a UE a dat statelor membre mână liberă să decidă cum vor în aceast sector de afaceri, chiar dacă interesul consumatorului final pare cel mai puțin vocal reprezentat în dezbaterea publică și din stradă.

În lume, economia colaborativă are ca exponent principali Uber, aplicația de mobil prin care, inițial, s-a dorit ca particularii să poată împărți cu pasageri costurile de transport pe care le au cu mașinile personale. Ulterior, șoferi parteneri au ajuns să-și câștige existența din această activitate, serviciul atrăgând furia firmelor de taxi, care au cerut autorităților să trateze Uber și pe șoferii înrolați în aplicație ca pe firmă de taxi, respectiv ca pe taximetriști.

În domeniul turismului, curentul sharing economy este reprezentat cel mai bine de site-ul Airbnb, prin care persoane private - proprietari de case își închiriază imobilele, contra unor sume, pe perioadă scurtă.

Nici Airbnb nu a fost scutit de probleme. Și în SUA, de unde a pornit, a fost acuzat că favorizează evaziunea fiscală, făcând concurență neloială hotelurilor, hostelurilor sau motelurilor.

Eurostat-economie colaborativa by Claudiu on Scribd