Industriile cele mai afectate de eliminarea plafonului de plata a CAS si CASS sunt cele care angajeaza personal inalt calificat si specializat cum sunt sectorul informatic, energetic, bancile, aviatia, telecomunicatiile, serviciile, explica Ramona Jurubita, partner coordonator KPMG. Printre primele efecte ale acestei masuri ar putea fi renuntarea la unii angajati daca angajatorii nu accepta sa suporte din banii fimei modificarile fiscale.Noul Guvern a decis eliminarea plafonului de 5 salarii medii brute peste care nu se mai impunea CAS (contributiile sociale) si CASS (contributiile de sanatate). Aceasta masura va fi aplicata de la 1 februrarie, potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 3/2017, adoptata saptamana trecuta. Prin eliminarea acestui plafon bugetul ar urma sa castige 1,4 miliarde lei, potrivit premierului Sorin Grindeanu.
In Romania, la momentul actual, sunt aproximativ 36.000 de persoane care vor fi afectate de aceasta masura, tot potrivit datelor anuntate de Guvern.
Pentru castigurile peste plafonul celor 5 salarii medii brute pe economie, respectiv
13.405 lei (aproximativ 3.000 euro) atat angajatul cat si angajatorul sunt afectati, a declarat Ramona Jurubita, intr-un interviu pentru StartupCafe.
In domeniile cu deficit de personal cum este sectorul IT, aflat actualmente intr-o faza de crestere rapida, adesea se negociaza venitul net, ceea ce inseamna ca foarte afectati vor fi intr-o prima faza angajatorii, care s-ar putea sa fie nevoiti sa absoarba toata nota de plata fiscala, pentru a nu fi afectate veniturile nete ale salariatilor, explica reprezentanta KPMG.
In ceea ce priveste munca inalt calificata, devenim necompetitivi din punct de vedere fiscal in raport cu tarile din cadrul Uniunii Europene care continua sa plafoneze contributiile sociale (Bulgaria, Polonia, Cehia, Franta si altele). Salariatii nostri cu venituri peste plafonul de 3.000 de EURO, in care se regaseste o mare parte din forta de munca inalt calificata, sunt acum impinsi inapoi, in locul de unde au inceput inainte de aderare.
Nu vreau sa fac previziuni cu privire la efectele asupra colectarii, dar ma astept ca cifrele calculate acum legate de impactul cu plus bugetar al acestor masuri sa se dovedeasca, pana la sfarsitul anului foarte optimiste in raport cu realitatea. Si asta din mai multe motive, de exemplu:
- salariatii vor cauta in mod normal sa isi acopere aceasta diferenta pe care o pierd, aceasta putand reprezenta pentru fiecare invidid in parte, poate chiar valoarea unei rate la un credit bancar sau leasing.
- angajatorii vor putea fi nevoiti in termen scurt, in masura in care nu vor genera venituri suficiente pentru a acoperi cresterea de costuri sa se gandeasca la masuri legate de disponibilizarea unui numar de angajati, sau vor fi pusi in situatia de a pierde salariatii care vor gasi variante alternative de angajare, pe piata locala, sau cel mai probabil in afara tarii – spune Ramona Jurubita, Partner Coordonator, Servicii Fiscale si Juridice KPMG.
SIMULARE - salariu 6.000 euro:Daca luam ca exemplu un salariu brut de 6000 de euro (dublul plafonului care s-ar fi aplicat in tot anul 2017, dar care acum este valabil doar pentru ianuarie 2017). Salariatul respectiv va primi un salariu net pentru luna ianuarie de aproximativ
4.700 euro, dar incepand cu luna februarie salariul lui
va scadea la aproximativ 4200 euro, deci o pierdere aproximativ 480 de euro ori asta inseamna aproximativ 10% din venitul net al salariatului.
Angajatorului ii cresc costurile cu contributiile pentru acest salariat cu aproximativ 630 de euro incepand cu luna februarie, adica cu peste 9% fata de costurile aferente lunii ianuarie, pentru acest salariat.
Daca este sa comparam venitul net al lunii decembrie 2016, acesta ar fi de aproximativ 4470 euro, ceea ce inseamna o scadere de aproximativ 6%.
Asadar, luna ianuarie este singura luna in care avem aceasta plafonare dubla, atat la contributia de sanatate cat si la contributia de asigurari sociale (pensii), motiv pentru care pierderea este mai mare daca luam baza de comparatie luna ianuarie – a mai explicat reprezentanta KPMG.