Ai auzit de "covoiajare"? O noua propunere de modificare a legii taximetriei. Descarca initiativa legislativa

O noua propunere de modificare a legii taximetriei si inchirierii auto isi propune sa legifereze serviciile platformelor online de ridesharing, sub denumirea romaneasca de "covoiajare". Initiativa legislativa, depusa la Parlament, pare sa combata in primul rand pe soferii de autoturisme care fac regulat curse inter-urbane, luand bani de la pasageri de ocazie, fara sa aiba licente de transport. Autorul spune ca proiectul a fost cerut de serviciul de ridesharing Bla Bla Car, care intermediaza intalniri intre soferi si pasageri pentru calatorii inter-urbane cu scopul de a imparti cheltuielile.

Initiativa legislativa depusa la Parlament de deputatul PSD de Bacau Lucian Sova vrea sa modifice Legea 38/2003, privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere. Textul propus este o incercare de legiferare a sistemului de ridesharing, un domeniu de business pe internet la moda in toata lumea si care inspira si in Romania tot mai multi antreprenori si startupuri.

Asa cum se prezinta acum in lume si in Romania activitatea de ridesharing, pe scurt, vorbim despre acele platforme pe internet prin care un proprietar de masina intra in legatura cu unul sau mai multi potentiali pasageri si hotarasc sa imparta costul unei deplasari, in conditiile in care ei au drum in aceeasi directie.

Propunerea legislativa gaseste un cuvant romanesc pentru activitatea de ridesharing , "covoiajare", pe care o defineste astfel:

"activitatea de transport fara scop lucrativ, desfasurata intre persoane fizice independente, care presupune utilizarea in comun, fara scop profesional, a unui autovehicul cu cel mult 9 locuri, de catre un conducator auto si de unul sau mai multi pasageri care calatoresc in aceeasi directie, cu conditia ca deplasarea sa fie efectuata de catre conducatorul auto in scop personal, iar conducatorul auto impreuna cu pasagerul sau pasagerii impart exclusiv costruile deplasarii propuse".

Alte prevederi ale initiativei legislative privind covoiajarea:

• "Platformele digitale care faciliteaza partajarea unor calatorii intre conducatori auto si pasageri - persoane fizice independente - fara scop lucrativ, indiferent daca aceasta activitate de intermediere este remunerata, astfel cum a fost aceasta definitia, nu sunt considerate dispecerate de taxi (...)".

• Platforma digitala de covoiajare este un "spatiu online, inclusiv website sau aplicatie mobila, administrat de un furnizor independent, care permite inregistrarea ca utilizatori a potentialilor conducatori auto sau pasageri care intentioneaza in mod individual sa efectueze deplasari in nume si pe cont propriu cu impartirea costurilor aferente, cu conditia respecatrii unor termeni si conditii aplicabile tuturor utilizatorilor in ceea ce priveste utilizarea platformei respective".

• "Este interzis trasportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fara a detine pentru acesta, dupa caz, autorizatie taxi valabila sau copie conforma valabila (...), cu exceptia activitatii de covoiajare in sensul prezentei legi".

• "Activitatile de covoiajare (...) vor fi intermediate printr-o platforma digitala, administrata de catre un furnizor de servicii tert, indiferent daca activitatea furnizorului de servicii tert este remunerata".

• "La cererea atutoritatilor competente, conducatorii auto si pasagerii au obligatia de a furniza suficiente informatii, sub orice forma, astfel cum au fost acestea eliberate de platforma digitala, care sa ateste desfasurarea de activitati de covoiajare prin intermediul unei platforme digitale, in conformitate cu prevederile prezentei legi. Aceste informatii pot include: date de identificare ale conducatorului auto, respectiv ale pasagerului sau ale pasagerilor; data calatoriei; punctul de plecare si destinatia calatoriei".

Implicatii pentru sofer si pentru pasager

Dupa cum arata acum, aceasta propunere legislativa pare sa impinga soferii particulari care fac "ciubucuri" ducand pasageri dintr-un oras intr-altul sa se inscrie in platforme de ridesharing, de tipul Bla Bla Car.

Din cate se observa in text, initiativa legislativa prevede posibilitatea ca soferul sa primeasca bani de la pasager, insa nu trebuie sa ii primeasca in scop lucrativ, adica pentru a obtine profit. "Soferul si pasagerul impart costul carburantului, pot sa mearga sa plateasca amandoi la pompa, de exemplu. Dar soferul nu poate sa spuna ca vrea sa isi amortizeze si costurile cu uleiul de exemplu", a declarat, pentru Startupcafe.ro, deputatul Sova.

Cu toate astea, propunerea legislativa nu stabileste nicio limita privind suma pe care o poate cere un sofer unui pasager. Practic, ramane la latitudinea platformei de covoiajare daca impune un tarif sau un plafon tarifar pe care sa-l aplice soferul pasagerului.

Atat soferul cat si pasagerii sunt obligati sa ofere "autoritatilor competente" informatii inclusiv despre locul din care pleaca si in care se duc.

Potrivit deputatului Sova, autoritatile competete sunt in acest caz Politia si Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier (ISCTR), de la Ministerul Transporturilor, care vor putea cere soferilor datele inscrise in platforma online, pe smartphone sau pe tableta, de exemplu.

"Cei de la ANAF au spus ca sumele din acest tip de transport sunt prea mici pentru a face obiectul controalelor lor. Un sofer poate sa stranga cate 5 lei de la doi sau trei pasageri, de exemplu", a mai spus Lucian Sova.

Implicatii pentru platforma de ridesharing

Daca transportul nu trebuie sa fie in scop lucrativ, platforma de covoiajare poate, in schimb, sa faca business din asta, potrivit formei actuale a initiativei legislative. Si aceasta pentru ca se prevede posibilitatea remunerarii furnizorului de serviciu tert, adica a platformei online.

Cel mai mare operator  de ridesharing pe internet este compania americana UBER, care a venit si in Romania, fiind prezenta la Bucuresti si Cluj. Prin Uber, atat soferii care detin masini cat si pasagerii se inregisreaza in aplicatia online. In urma unei calatorii, pasagerul plateste electronic, prin Uber, un tarif pe kilometru stabilit de platforma online, iar din acesti bani Uber isi opreste un procent (20%), restul revenindu-i apoi soferului.

"E vorba despe o aplicatie de mobil care pune in legatura pasageri care vor sa ajunga din punctul A in punctul B cu soferi parteneri care vor sa-si imparta masina. Este un serviciu in care oamenii impart costurile de intretinere a unei masini si costurile pentru carburant" - se descria Uber, prin purtatoarea sa de cuvant din Romania, Alexandra Corolea, la Pro TV, zilele trecute.
 
Directorul general al Uber Romania spunea, insa, ca soferii parteneri Uber pot sa castige un venit in plus.

"Noi credem ca fiecare sofer partener al Uber este un antreprenor, alegand sa valorifice oportunitatea de a castiga un venit in plus, cu timpul si masina lor. Prin parteneriatul cu LeasePlan, oferim posibilitatea si celor care nu au masina sa devina propriul lor sef si sa beneficieze de un automobil nou pe care il pot folosi, atat pentru Uber, cat si pentru calatoriile cu familia sau prietenii", a spunea, pe 1 iulie, Nicoleta Schroeder, citata de Ziarul Financiar.

In schimb, Lucian Sova sustine ca initiativa sa legislativa nu se refera si la Uber, pe motiv ca acest serviciu este disponibil numai in oras, iar propunerea legilativa ar fi numai pentru calatoriile inter-urbane. Cu toate astea, in propunerea legislativa nu se specifica daca activitatea de covoiajare se face in localitate sau in afara localitatii.

"M-am gandit si la soferii care merg dintr-un capat in celalalt al Bucurestiului, pe distante mari, si vor sa practice covoiajarea" - a explicat Lucian Sova.

Un alt argument invocat de deputat pentru excluderea Uber din prevederile proiectului sau de lege se refera la faptul ca, desi Uber sustine ca nu este un serviciu de taxi, este tratat de catre pasager ca pe un serviciu de taxi, pentru ca pasagerul este cel care decide traseul si destinatia calatoriei.

"La Uber iti comanzi masina, ai un ofertant de mijloc de transport pe care il accesezi si tu, client, ii spui de unde si unde sa mearga. Ma adresez lui ca unui taxi. La Uber iti pui la dispozitie masina si mergi unde merg clientii" - a declarat deputatul.

Pe langa Uber, in Romania a venit recent si Taxify, un serviciu online asemanator cu Uber, detinut de o companie din Estonia.

Un alt operator online de ridesharing prezent si in Romania este Bla Bla Car. Compania franceza ofera o aplicatie care ii pune in legatura pe cei care au locuri libere in masina cu cei care vor sa calatoreasca dintr-un oras in altul, deci pe distante lungi. Aplicatia retine un comision de aproximativ 12% din cat primeste soferul. (mai multe detalii, aici)

De la Bla Bla Car a si venit initiativa din Parlament, potrivit deputatului Lucian Sova, care da asigurari ca a fost contactat in mod transparent si legal de catre o firma de consultanta care reprezenta interesele platformei frantuzesti.

"Nu va ascund ca initiativa nu mi-a venit asa pur si simplu. Am fost contactat pe canale oficiale, la Camera, am avut discutii cu o companie de consultanta care era exponentul unui operator de retea care functioneaza intr-o tara occidentala. Este Bla Bla Car, asta este covoiajare" - a spus deputatul.

El a subliniat ca exista o diferenta intre Uber si Bla Bla Car prin prisma faptului ca in cazul Bla Bla Car soferul este cel care stabileste destinatia si traseul, iar pasagerul e liber sa aleaga sau nu soferul respectiv, daca vrea sa ajunga la aceeasi destinatie.

"Pe platforma de Bla Bla Car vine un posesor de masina si precizeaza masina, numele soferului, traseul - de acolo, acolo. Ulterior, apar solicitanti care spun ca vor si ei sa mearga tot de acolo, acolo. In schimb, la Uber, am o masina si un sofer si vine clientul si ii spune sa il duca dintr-o parte in alta. Si soferul spune ca il duce, ceea ce inseamna taximetrie" - a afirmat Sova.

Or, cei de la UBER exact asta spun ca nu fac: taximetrie. "Acest serviciu, care este diferit ca structura de un serviciu comercial, ofera locuitorilor posibilitatea sa imparta o calatorie si costurile aferente acesteia" - explica UBER si in iunie 2015, tot la Pro TV.

Parlamentarul a recunoscut ca se asteapta la proteste din partea taximetristilor si a altor operatori de transport, care se plang de concurenta din partea platformelor de ridesharing, in conditiile in care initiativa legislativa din Parlament vine sa stabileasca un cadru legal clar pentru aceste platforme online.

"Proiectul acesta va suscita multe critici la adresa mea, din partea
operatorilor de transport. Ma astept sa apara si titluri ca legiferez
pirateria, ceea ce este pe dos. (...) Vor fi critici importante din
partea companiilor de taxi. Eu am avut maximum de bune intentii, pentru a
promova acest tip de transport modern si interesant si de acolo, stiind
ca urmeaza critici, sa gasim o cale de mijloc. S-ar putea ca propunerea
mea sa nu intruneasca sustinerea colegilor parlamentari si sa pice" - a
mai spus Sova.

Gradul de repetabilitate a curselor, sub observatie

Referitor la afacerile transportatorilor inter-urbani cu licenta, initiatorul modificarilor legislative spune ca textul sau i-ar avantaja pe acestia, pentru ca i-ar combate pe soferii independenti de autoturisme care fac curse regulate intre localitati, contra cost, fara sa aiba licente de transport.

Aici ar interveni Politia si Inspectoratul de Stat pentru Controlul Transportului, care, prin viitoarea lege, vor avea posibilitatea sa vada prin platformele online de ridesharing daca anumiti soferi fac regulat un anumit traseu, pe bani. Cu toate astea, el crede ca nu vor fi afectati soferii care fac naveta si recurg la ridesharing.

"Va putea fi monitorizat un anumit grad de repetabilitate. Desi chiar daca este un sofer care face naveta zilnic, 15 kilometri, la serviciu, ar fi in interesul mediului si al evitarii aglomerarii sa isi gaseasca unul sau doi colegi sa faca naveta cu el", sustine parlamentarul.

In orice caz, initiativa legislativa mai are multe etape de trecut pentru a deveni lege si a fi aplicata: trebuie sa obtina avize si raparte de la comisiile din Senat, apoi sa treaca de plen, pentru ca pe urma sa treaca prin proceduri similare si in Camera Deputatilor. Dupa aprobarea in Parlament, legea trebuie sa fie promulgata de presedintele tarii si apoi publicata in Monitorul Oficial, pentru a putea intra in vigoare.

Resurse utile:

Descarca de AICI initiativa legislativa privind covoiajarea

Descarca de AICI expunerea de motive