Investitori straini si romani grupati in mai multe organizatii patronale se revolta impotriva modificarilor Codului muncii propuse de Blocul National Sindical, acuzand ca initiativa legislativa cetateneasca ameninta investitiile si locurile de munca din Romania. Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei acuza, joi, Senatul de iresponsabilitate, iar Camera de Comert Franceza in Romania si Camera de Comert Germana se aliaza si transmit un mesaj comun impotriva initiativei legislative de modificare a Codului muncii.

"Adoptarea tacita de catre Senatul Romaniei a proiectului de modificare a Codului Muncii reprezinta lipsa de responsabilitate a legiuitorilor fata de un subiect cu implicatii vaste asupra intregului mediu economic" - acuza Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei, intr-un comunicat remis StartupCafe.

Organizatia de investitori straini si romani "insista asupra faptului ca orice modificare a legislatiei muncii (Codului muncii) ar trebui sa fie rezultatul unor consultari temeinice, cu toate partile interesate, si a unui dialog social consistent, care sa tinteasca un consens intre partenerii sociali".

Coalitia asteapta ca pe parcursul legislativ din Camera Deputatilor sa fie asigurate "conditii pentru un dialog constructiv, la care sa participe toate partile interesate, si din care sa rezulte solutii capabile sa continue procesul de modernizare a legislatiei muncii si a mediului de afaceri in general".

Ce reproseaza Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei initiativei legislative cetatenesti:

- "Propunerile de modificare nu tin seama de beneficiile aduse de reformarea Codului muncii din anul 2011 astfel incat acestea, odata adoptate, ar duce la o intoarcere a legislatiei muncii in timp. Vechiul Cod descuraja munca salariata si a distrus milioane de locuri de munca, in timp ce Codul in vigoare - mult mai flexibil - a permis crearea a peste 300.000 de locuri de munca de la introducerea acestuia in 2011 si pana in prezent. 

- (...) Amendamentele propuse de Blocul National Sindical conduc la rigidizarea pietei muncii si intorc in timp relatia angajat-angajator la standardele din perioada anilor ￢90. Acestea vor aduce un grav deserviciu Romaniei si vor contribui la accentuarea problemelor intampinate de angajatori, cu consecinta restructurarii acestora prin concedierea unui numar semnificativ de angajati si la distorsiuni ale concurentei si ale mediului de afaceri, culminand cu o depreciere a competitivitatii Romaniei.

- Mai mult, o modificare a Codului Muncii conform proiectului ar transmite un semnal negativ investitorilor romani si straini si ar putea duce la descurajarea intentiei de a dezvolta afaceri in Romania sau chiar la luarea in calcul a renuntarii la afacerile pe care le au in Romania".

Tot joi, Camera Franceza de Comert, Industrie si Agricultura din Romania (CCIFER) si Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK Romania) s-au aliat pentru a transmite o pozitie comuna impotriva modificarilor la Codul muncii.

"CCIFER si AHK Romania constata cu ingrijorare si neplacuta surprindere ca reglementarea actuala a raporturilor de munca (individuale sau colective) face in prezent obiectul unui numar record de initiative legislative si propuneri de modificare, fapt care ar putea periclita grav situatia economica actuala si cresterea competitivitatii Romaniei. Lipsa de predictibilitate, instabilitatea si incoerenta cadrului legislativ actual (cauzate de numarul mare de modificari succesive ale reglementarilor, precum si de nerespectarea normelor elementare de tehnica legislativa) reprezinta aspecte asupra carora reprezentantii mediului de afaceri din Romania au tras in permanenta, in ultimii ani, serioase semnale de alarma" - atrag atentia investitorii.

"Proiectul de modificare a Codului Muncii, aflat în prezent în procedura de legiferare la Camera Deputaților,  reduce drastic flexibilitatea condițiilor de muncă, conducând la scăderea competitivității companiilor și a României. Din punctul nostru de vedere, în cazul adoptării lor, acestea nu numai că nu vor aduce beneficii economiei României, ci o vor pune în pericol, cu riscul închiderii unor companii, renunțării la investiții planificate și, ca o consecință, cel al desființării unui număr semnificativ de locuri de muncă și al creșterii șomajului", mai spun cele doua organizatii de business.

Si saptamana trecuta Camera Franceza de Comert, Industrie si Agricultura din Romania a critcat propunerea de modificare a Codului muncii, initiata de BNS si adoptata tacit de Senat (fara dezbatere si fara vot, pentru ca a expirat termenul de adoptare). Oamenii de afaceri au cerut Camerei Deputatilor, care este for decizional, sa respinga initiativa BNS.
 
Printre altele, patronii se tem ca nu vor mai putea decide ei singuri obiectivele de performanta ale salariatilor.

Majorarea salariului minim pe economie, reintroducerea contractului colectiv de munca la nivel national si eliminarea clauzelor de neconcurenta dupa terminarea raportului de munca sunt alte puncte care ii nemultumesc pe patroni.

Initiativa legislativa are, insa, un argument tare pentru parlamentari: este initiata de 130.000 de cetateni cu drept de vot, sub umbrela Blocului National Sindical, a doua cea mai mare confederatie din tara.

Modificarile propuse la Codul muncii si obiectiile CCIFER:

- Reintroducerea Contractului colectiv de munca la nivel national. Acest
document a fost eliminat in 2011, odata cu adoptarea actualului Cod al
muncii. Camera de Comert Franceza in Romania  considera ca un contract
colectiv de munca la nivel national nu face altceva decat sa dubleze
Codul muncii, in conditiile in care paralelismul legislativ incalca art.
16 al Legii 24/2000 privind normele de tehnica legislativa.

- Obiectivele de performanta pentru angajati sa fie stabilite prin negociere colectiva.
Aceste obiective de performanta vor fi stabilite pe categorii de
salariati prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin
regulamentul intern - se arata in proiectul de modificare a Codului
muncii. Potrivit Legii dialogului social, din anul 2011, negocierile
colective sunt obligatorii la nivel de unitate, daca unitatea are cel
putin 21 de salariati. Camera de Comert franceza critica faptul ca prin
aceste prevederi "se elimina dreptul angajatorului de a stabili
obiectivele de performanta". "Este aproape imposibil de imaginat cum
angajatorul va putea negocia individual, dar si colectiv obiectivele de
performanta individuale ale fiecarui salariat", mai spun investitorii.

- Eliminarea perioadei de proba pentru noii salariati care au fost incadrati pe post prin concurs. "Nu
are nicio legatura concursul pe post cu perioada de proba. Pot sa
angajez pe cineva care castiga concursul, este bine pregatit
profesional, dar pe urma pot sa constat ca persoana respectiva nu se
poate adapta la noul loc de munca", spune Florin Jianu, de la patronatul
IMM-urilor.
 
- Clauza de neconcurenta nu se va mai aplica decat pe perioda contractului individual de munca. Practic
prin aceasta reglementare propusa prin proiectul de modificare a
Codului muncii, dupa ce se termina contractul individual de munca, un
salariat se poate angaja fara probleme la o firma concurenta, chiar daca
a acceptat o clauza de neconcurenta prin vechiul contract individual
de  munca. Prin exceptie, se poate introduce clauza de neconcurenta
aplicabila si dupa expirarea contractului, insa atunci fostul angajator
va trebui sa plateasca fostului sau salariat o indemnizatie lunara
post-contractuala, de minimum 50% din media luanara a veniturilor pe
care le obtinea salariatul in ultimele 6 luni de contract. De asemenea,
in cazul clauzei de neconcurenta aplicate pe peroada contractului,
patronul trebuie sa-i plateasca salariatului o indemjizatie lunara de
cel putin 25% - mai prevede proiectul.

- Clauza de confidentialitate
va produce efecte dupa incetarea contractului individual de munca numai
in situatii exceptionale, pentru o perioada de timp determinata si in
legatura cu anumite categorii de informatii, stabilite prin contractul
de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Camera de Comert
franceza se plange aici ca firmele vor fi obligate sa ia masuri
suplimentare, cu costuri in plus pentru protectia informatiilor secrete.


- La concedierile colective, patronii nu vor
mai putea da afara, cu prioritate, salariatii neperformanti. Initiatorii
proiectului de Cod al muncii sustin ca disponibilizarile colective nu
au nicio legatura cu motive care tin de persoana angajatului si, prin
urmare, nu trebuie sa fie luata in calcul lipsa performantei. Camera de
comert franceza contesta, insa, aceasta propunere, aratand ca astfel
firmele vor fi obligate sa pastreze angajatii neperformanti si sa-i
concedieze pe cei mai buni, "avand drept consecinta directa scaderea
dramatica a competitivitatii angajatorului, cu impact asupra tuturor
locurilor de munca".

- Patronii vor fi obligati sa acorde un spor de 75% din salariu la orele suplimentare lucrate,
precum si ore libere platite. Daca nu se pot acorda ore libere, sporul
va fi de 100% - mai propun initiatorii modificarilor de Cod. Nici cu
aceasta prevedere investitorii reuniti in Camera de comert franceza nu
sunt de acord, aratand ca astfel costurile muncii vor creste cu 175%
fata de 75% in prezent.

- Salariul minim net pe economie
sa fie fixat permanent la cel putin 50% din salariul de baza mediu net
la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica. Astfel,
la nivelurile  actuale ale salariilor minim si mediu, salariul minim
net ar creste de la 777 de lei la circa 900 de lei.  "Consecinta
imediata poate fi cresterea semnificativa a costului muncii", se plange
Camera de comert franceza.

- Se introduce "telemunca". Asa
defineste initiativa legislativa munca prestata de salariatii care nu
lucreaza de la sediul angajatorului. "Telemunca este o forma de
organizare a muncii prin intermediul careia salariatii, utilizand
tehnologiile informatice, indeplinesc atributiile specifice functiei,
ocupatiei sau meseriei pe care o detin in alt loc decat sediul sau
domiciliul angajatorului, dupa caz" - se arata in initiativa de
modificare a Codului muncii. Angajatul care lucreaza in aceste conditii
se numeste "telesalariat" si isi stabileste singur programul de lucru.
Angajatorul poate verifica activitatea telesalariatului in baza
prevederilor contractului individual de munca sau ale contractului
colectiv.

- Abrogarea posibilitatii angajatorului de a suspenda contractul
individual de munca in cazul reducerii temporare a activitatii. In
perioada de reducere a activitatii, angajatorul poate acorda zile libere
platite, pe baza consimtamantului angajatului - mai vor initiatorii
modificarii de Cod fiscal.

Ce se intampla mai departe

Ajunsa
in Camera Deputatilor, initiativa de modificare a Codului muncii va
trebui sa primeasca un raport de admitere sau de respingere din partea
Comisiei pentru munca, plus avize din partea altor comisii, cum sunt cea
Juridica sau cea pentru drepturile omului.

Un cuvant greu il va
avea, insa, si Guvernul, care este asteptat sa emita un punct de vedere
favorabil sau nefavorabil, de care, teoeritc, deputatii pot sa tina
cont sau pot sa nu tina cont. Practic, insa, majoritatea parlamentara
decide cum vrea Guvernul pe care il sustine. Putine au fost exceptiile
in care Guvernul sa nu sustina un proiect de lege, iar Parlamentul sa-l
adopte.

Plenul Camerei Deputatilor va decide daca adopta sau
respinge initiativa legislativa de modificare a Codului muncii, raportul
si avizele din comisii fiind consultative.

Daca trece de Camera
Deputatilor, doar presedintele Iohannis mai poate respinge legea,
pentru a fi reexaminata de Parlament. A doua oara, presedintele nu mai
poate retrimite legea la reexaminare.

Intre timp, insa,
Consiliul Legislativ a formulat aviz pozitiv pentru initiativa de
modificare a Codului muncii. Tot aviz favorabil, cu modificari, a fost
emis si de Consiliul Economic si Social (CES), din care fac parte atat
patronate cat si sindicate.

Citeste si:

DOCUMENTE Spaima
patronilor: Angajatii le-ar putea lua din puterea de decizie in firma,
prin viitorul Cod al muncii. Telemunca, disponibilizarile si alte
modificari propuse