Lider al Camerei de Comert Americane in Romania: Scaderea TVA, fara masuri de colectare eficiente, risca sa aduca noi taxe asupra companiilor

Vicepresedintele Camerei de Comert Americane (Am Cham) in Romania,
Ionut Simion, a avertizat, marti, ca exista riscul ca Guvernul sa
introduca noi taxe asupra firmelor, ca urmare a golului bugetar creat in
urma scaderii taxei pe valoare adaugata, daca autoritatile masurile
autoritatilor de colectare a taxelor nu se vor dovedi suficient de
eficiente.

Ionut Simion, country managing partner la
compania de consultanta PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania, a explicat
ca in urma reducerii TVA la 19% din anul 2016, prin noul Cod Fiscal
adoptat de Parlament, se va crea un gol bugetar de 12 miliarde de lei,
insa deficitul bugetar va ramane in limita de 3%, care permite tarii sa
respecte acest criteriu cerut in Uniunea Europeana in cadrul criteriilor
de la Maastricht, pentru neintroducerea in procedura de deficit
excesiv.

"Nu s-a pus problema sa se acopere acel gap de 12
miliarde de lei. Acei bani vor fi bani lasati in economiei, care vor
creste deficitul pana la limita maxima de 3%, bani care sa contribuie la
cresterea economica", a declarat Simion, pentru HotNews.ro.

Pentru
tinerea deficitelor sub control, liderul AmCham a atras atentia ca este
nevoie de reforme credibile ale Guvernului in zona de colectare a
taxelor.

"Daca va avea loc aceasta crestere economica, pe cale
de consecinta si nivelul de impozite si taxe colectat va fi mai mare si
efectul de angrenare in economie va fi mai mare, va contribui deci la
cresterea veniturilor bugetare si, in timp, la acoperirea acestui gap.
Cat de reala este o astfel de presupunere, mi-e greu sa dau un raspuns,
pentru ca ea tine foarte mult de nivelul de reforme pe care le vor
implementa in special in sectorul de colectare si administrare a
impozitelor si taxelor. Si aici Guvernul trebuie sa ia masuri concrete
si sa aiba o activitate sustinuta", a mai spus seful PWC Romania.

In
cazul in care colectarea nu s-ar dovedi eficienta, el a avertizat
asupra riscului ca Guvernul sa introduca noi taxe asupra mediului de
afaceri si mai ales asupra companiilor din sectorul de petrol si gaze,
pentru compensarea piederilor din reducerea TVA.

"Riscul este
unul simplu: ca acest sistem fiscal sa fie modificat sau, si mai grav,
sa apara impozite si taxe noi, cum a aparut impozitul pe constructii
speciale din senin care sa-i dea statului posibilitatea sa colecteze mai
multe impozite si taxe. Si aici imi vine in minte impozitarea
sectorului de exploatare de petrol si gaze", a spus Simion, pentru
HotNews.ro.

"Care este riscul unor astfel de masuri? Daca ele nu
sunt masuri asezate pe baze sustenabile, pot crea distorsiuni pe piata
intre companii care isi desfasoara activitatea in Romania si companii
care activeaza in alte state", a continuat el.

In shimb,
companiile membre AmCham saluta noul Cod Fiscal adoptat de Parlament,
prin prisma reducerilor de taxe, insa Ionut Simion avertozeaza asupra
posibilitatii unor derpaje fiscale.

"Mai departe, insa, ne-am
dori sa nu se creeze cadrul unui derapaj de la principalii indicatori
economici care sa duca o serie de masuri care sa strice aceasta
stabilitate si care sa necesite impunerea de impozite si taxe
suplimentare tocmai pentru a contracara riscul de derapaj fiscal.

Unul
din elementele importante pentru a ne asigura ca Romania nu depaseste
deficitul de 3% este cresterea gradului de colectare. Pentru acest lucru
Romania are nevoie sa nu slabeasca ritmul de implementare a acestui
program. Daca o face, din diferite motive, atunci, intr-adevar, poate
exista un risc de derapaj", a atras atentia Ionut Simion. 

• Un esec al acordului cu FMI si CE ar putea creste costul creditarii statului

Guvernul
Ponta nu a reusit sa convinga delegatia Comisiei Europene si nici FMI
asupra sustenabilitatii reducerilor de TVA, in raport cu tintele de
deficit asumate.

In acest context, delegatia Comisiei Europene, a
fost nevoita, saptamana trecuta, sa plece din Romania fara sa poata
face evaluarea respectarii acordului de asistenta de catre guvern, in
conditiile in care cele doua parti nu au cazut de acord asupra noului
Cod fiscal. Nici FMI nu mai vine la Bucuresti, in iulie, cand avea
programata vizita.

Un eventual esec al acordului cu FMI si CE,
care se prefigureaza, adaugand si incertitudinile din regiune generate
in jurul crizei din Grecia, creste riscul de majorare a creditelor de pe
peitele internationale necesare Romaniei pentru a functiona.

"In
teorie, este posibil sa se majoreze costul de acces la surse de finantare internationale. Se pune intrebarea cat de mare nevoie are Romania.
Probabil ca la acest moment nu are nevoie atat de mare. Efectele unei
sincope in Grecia sunt practic de neprevazut si sunt sigur ca un astfel
de eveniment ar fi ceva exceptional care probabil ar determina
regandirea intregii constructii fiscale din Romania si constructii a
relatiie cu FMI si CE", a apreciat Ionut Simion.

"Cat de mult ar
fi afectata Romania de un default al Greciei? Din ce am vazut pe piata
si din preocuparea in special la nivelul Bancii Nationale, a sistemului
bancar, lucrurile sunt privite cu precautie, dar cu incredere, pentru ca
- uitati-va si pe piata - nu exista niciun asalt la filialele bancilor
grecesti din Romania, lucrurile se desfasoara normal. Din declaratiile
guvernatorului BNR, inteleg ca exista acest sistem de siguranta in ceea
ce priveste nivelul rezervelor valutare, agreement-urile incheiate intre
subsidiare si banca - mama. Deci deocamdata situatia este destul de
bine acoperita in Romania. E insa adevarat ca asa cum nimeni nu stie cum
evolueaza Grecia, cu atat mai putin vom sti care vor fi implicatiile
asupra Romaniei", recunoaste liderul AmCham.

In privinta
dialogului dintre Guvern si Comisia Europeana si FMI, Ionut Simion
considera ca oficialii europeni ar trebui sa permita Romaniei sa ajunga
la un deficit bugetar maxim de 3% din PIB, conform criteriilor de la
Maastricht, si sa nu mai incorseteze tara cu tinta de deficit structural
de 1%.

"Ne-am dori ca aceasta colaborare sa nu fie terminata
doar din acest motiv, ca nu este indeplinit acest principiu al acest sub
1% deficit structural. Acest 3% este un deficit recunoscut si acceptat
la nivelul UE, in intercatiunile noastre cu arcul guvernametal cresterea
deficitului pana in limita de 3% este menita sa asigure stimularea
cresterii economice, lucru cu care noi ca mediu de afaceri nu putem
decat sa fim de acord", a mai spus Simion, pentru HotNews.

• Comisia Europeana si FMI versus Guvern. In ce echipa joaca cifrele

Cifrele
existente si estimarile pentru 2016 sunt interpretate de Guvern in
termenii optimisti ai spectrului cresterii economice. In schimb, Comisia
Europeana si Fondul Monetar International masoara cifrele Romaniei cu
precautia impusa de cel putin doi factori: criza din Grecia (ca rezultat
al indisciplinei fiscale si bugetare pana la inconstienta) si, din nou,
anul electoral 2016, cand Romania isi alege administratiile centrala si
locala.

Guverul si-a facut bugetul pe anul 2015 cu un deficit
bugetr de 1,2% din PIB in sistemul ESA (utilizat de Uniune Europeana) si
1,8% din PIB in sistem cash (folosit de FMI).

In aceasta
primavara, insa, Guvernul s-a sucit putin, informand Bruxelles-ul - prin
Programul de convergenta ca se va incadra intr-un deficit bugetar de
1,45% din PIB (pe ESA) si o tinta de deficit structural de 1,25% din
PIB.

Miercurea trecuta, dupa negocierile sterile cu Comisia
Europeana asupra Codului Fiscal, Guvernul a sustinut ca in anul 2016
deficitul bugetar se va ridica pana in 2,8-2,9% din PIB, sub limita de
3% acceptata de Bruxelles pentru a nu introduce tara in procedura de
deficit excesiv.

"Romania a luat decizia de depasire temporara a
acestui angajament, dar cu o revenire inca incepand din 2016, pentru o
reducere estimata astazi de la 2,8-2,9% undeva in zona 2,5% anul viitor
si sa continuam trendul pentru a reveni cat mai curand la nivelul de
angajamente asumate", a spus Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici.

El a promis ca Romania nu va sari din limita de deficit de 3% si ca, mai mult, va scadea undeva catre 2,5% din PIB in 2016.

In
schimb, de la Bruxelles, Comisia Europeana a avertizat ca in anul 2016
Romania va sari cu deficitul bugetar pana la 3,5% din PIB, peste limita
acceptata de 3%, daca reduce TVA standard de la 24% la 19%, va elimina
taxa pe constructiile specile ale companiilor si impozitul pe dividende.


Pe partea de deficit structural, Romania a cerut o derogare de
inca 0,25 puncte procentuale, astfel incat sa poata ajunge la 1,5% din
PIB, insa Comisia Europeana i-a cerut sa ramana la 1,25% din PIB in anul
2015 si sa coboare la 1% din PIB in anul 2016.