LEAN STARTUP, metodologia care iti valideaza ideea de afacere. Cu cine o poti discuta in Bucuresti

Lean Startup, metodologie de validare in pasi a ideilor de afaceri creata de antreprenorul american Eric Ries si publicata sub forma unei carti in 2011, si una dintre cele mai folosite in randul startupurilor de tehnologie, are adepti si in Bucuresti. In fiecare luna, in limita a 15 locuri disponibile, antreprenorii se intalnesc pentru a invata unii de la ceilalti si pentru a se intalni cu antreprenori care au aplicat cu succes metodologia Lean Startup.

Participarea nu e gratuita insa nu e nici scumpa. Costa 40 lei (30 lei pentru studenti), cost ce acopera costurile logistice precum cateringul. Potrivit lui Stefan Marogel, initiator al intalnirilor - din ianuarie 2015, pe harta Lean Startup Circle, plata unei taxe de participare este si o garantie a interesului participantilor.

"Am constatat ca oamenii care decid sa participe la aceste intalniri au o alta mentalitate, decat cei care vin la intalniri gratuite sau cu specific de networking si, desi nu este o regula, sunt candidati mai buni pentru a face parte dintr-o echipa nemaipomenita. Au existat persoane care si-au gasit co-fondatori, unii straini, de aceea am sesizat aceasta nevoie si cum spuneam, intalnirea urmatoare va fi despre acest lucru," spune Marogel.

Pe scurt, metodologia Lean Startup, bazata pe cartea publicata de Ries in 2011 si devenita best-seller, a devenit un "de facto" atunci cand sunt evaluate startupurile, insa originile ei au fost determinate de Toyota prin procesul lor de "lean manufacturing", mai exact, concentrarea pe lucrurile esentiale si eliminarea celor inutile.

Ce este Lean Startup

"Principiile acestei metodologii presupun sa lucrezi impreuna cu clientii la serviciul sau produsul pe care vrei sa-l lansezi si sa validezi nevoile si dorintele acestora, prin livrarea, de cele mai multe ori contra cost, a unei solutii care nu este inca 100% completa, insa care este imbunatatita incremental si rapid pe baza feedback-ului primit. Asa s-a popularizat termenul de MVP - minimum viable product - versiunea de produs vandabil care indeplineste cerintele minime necesare pentru client," explica initiatorul intalnirilor.

Lean Startup este diferita de planificarea traditionala a afacerilor construite secvential, mai intai printr-un plan de business, realizat - de obicei - fara interactiunea directa cu publicul tinta, iar apoi prin contractarea resurselor necesare infaptuirii proiectului, urmand ca intr-un anumit termen sa existe amortizare si profit.

"Un exemplu care sa ilustreze cele doua diferente: sa zicem ca te-ai documentat din mai multe surse scrise si ai constatat ca exista un interes crescut pentru mentinerea sanatatii, data fiind si rata mare a obezitatii din Romania. Asa ti vine ideea sa construiesti o sala de fitness, pentru care iti dai seama ca ai avea nevoie de suma de 50.000E. In varianta clasica, faci rost de bani, investesti in locatie, aparatura, instructori, branding, marketing si publicitate. Apoi, observi ca numarul de abonati estimat initial este mult mai mic in realitate, ceea ce comporta cu sine problema insolvabilitatii viitoare a respectivei sali de fitness.

In varianta de lean startup, resursele sunt alocate mult mai judicios si, chiar inainte de a investi sume enorme de bani, se poate face o campanie de marketing prin care sa cauti persoanele din publicul tinta si in care spui ca urmeaza sa deschizi o sala de fitness. Mai departe, realizezi si ca primele o mie de abonamente anuale vor fi de 300 euro, reduse de la 400. Deja daca ai o mie de platitori in avans pe un an, stii sigur ca ai cu cine sa-ti deschizi sala respectiva de fitness. Am dat acest exemplu, pentru ca recent o sala de fitness a deschis la mine in cartier si a folosit aceasta metoda. Nu cred ca stiau neaparat ca este Lean Startup", spune Stefan Marogel.

El mai precizeaza si ca, astfel, se poate constata si diferenta mare intre ceea ce cred oamenii despre afacere, implicit ceea ce raspund la sondaje de opinie, si ceea ce fac cu adevarat.

"Un studiu pe studenti de la Harvard a aratat ca desi 80% dintre cei chestionati ar fi ajutat cu o ora din timpul lor sau cu 20$ pe copiii defavorizati din Haiti, cand au fost pusi in fata acestui lucru, aproximativ 20% au si facut ceva in acest sens. Imaginati-va cum ar fi sa va creati planul de afaceri pe baza unor astfel de sondaje de opinie. Lean startup presupune sa ajungi la miezul problemei si sa o rezolvi."

Potrivit lui Marogel, "un startup nu este o versiune mai mica a unei companii mature, chiar daca tinta lui este de a-si gasi modelul de business valid si de a creste inainte de a-si epuiza resursele. Distinctia aceasta este importanta deoarece au fost nenumarate cazuri in care manageri de exceptie in companii mari nu au putut performa in startupuri."

Lean Startup nu este singura metodologie folosita de antreprenori. Cu toate astea, se poate spune ca in "familia lean" pot fi incadrate si altele, precum customer development, agile development, lean user experience sau alte mentalitati de solutionare a problemelor.

Metodologia Lean Startup si piata romaneasca

"In acest moment, in Romania, cultura antreprenoriala este intr-un stadiu in care inca nu a ajuns la maturitate. Judec dupa sistemul educational, numarul de incubatoare, viteza de miscare a pietei, numarul de angel investors dispusi sa investeasca in Romania. Prin urmare, nici oportunitati de a aplica 'academic' aceasta metodologie nu am vazut. Cu toate acestea, am observat ca exista investitori si consultanti care se uita mai mult la startupuri care au mentalitati occidentale", spune initiatorul evenimentelor din Bucuresti.

Dintre promotorii Lean Startup in Romania, pot fi mentionati Dragos Nicolaescu, fost country manager Fujitsu Siemens Romania, dar si mentor si investitor in startupuri, si Dragos Gavrilescu, fost managing director PSI Romania. Printre antreprenorii care au vorbit despre cum au aplicat metodologia in propriile afaceri se numara si Ciprian Borodescu, CEO Appticles, startup care a primit, anul trecut, o investitie de 200.000 euro.

"Formarea mea este de programator web, asa ca inevitabil mai devreme sau mai tarziu ajungi la ideea de 'agile development', care presupune dezvoltarea iterativa a unui produs si viteza mare de reactie la schimbarile venite din partea cerintelor de business. Pe mine m-a ajutat sa-mi invalidez mai multe idei si sa renunt la ele atunci cand am vazut ca nu au mers, desi se spune ca uneori te indragostesti de propriile idei si ca este greu sa te detasezi de ele. Lucrand cu software web, ai luxul de a putea avea constant parte de idei noi, insa cel mai important cred ca este faptul ca nu solutia perfecta din punct de vedere tehnic primeaza, ci cat de utila si de scalabila este aceasta in piata dorita."

Din metodologia Lean Startup, Stefan Marogel spune ca a descoperit conceptul de 'time to market', care i se pare fenomenal. Mai exact, spune el, sincronizarea este printre cele mai importante elemente de care trebuie sa tii cont atunci cand pui o idee in aplicare, urmata de canalul de distributie si abia apoi de calitatea produsului: "Sigur ca nu poti sa vinzi gunoi mult timp, dar nu intotdeauna produsul cel mai bun castiga."

Subiecte discutate la intalnirile Lean Startup

Intalnirile sunt tematice si sunt anuntate pe pagina dedicata. Speakerii, de obicei antreprenori, impartasesc din experienta proprie pe baza acelei teme si a felului in care aceasta se leaga de ideea de lean startup. Pana acum, s-a discutat despre gasirea ideii potrivite de afaceri, cash-flow, cum sa realizezi cat mai multe cu resurse putine, viteza de dezvoltare versus costuri. La urmatoarea intalnire, ce urmeaza sa fie anuntat, tema de discutie va fi gasirea cofondatorilor si networkingul.

"Pot sa observ o participare in crestere a strainilor la aceste intalniri. Am avut chiar doua dedicate acestora, iar unii dintre acestia incepusera un demers de tipul '12 startupuri in 12 luni', dar scopul nostru e sa contribuim la ecosistemul de startupuri din Romania. Nu pot sa nu mentionez faptul ca Romania are  aproximativ 80.000 de programatori care produc, din outsourcing, in jur de doua miliarde euro anual, fata de Silicon Valley, unde 170.000 de programatori produc 800 miliarde anual, cifre date de Andrei Pitis, presedintele ANIS (Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii). Mi se pare ca, reusind sa dezvoltam propriile noastre produse, vom avea un succes mult mai rasunator decat lucrand subcontractati pentru diversi giganti, iar satisfactia si contributia la dezvoltarea societatii vor fi mult mai mari", conchide Marogel.