Iran - Cum s-au putut dezvolta startup-uri uimitoare, intr-o tara plina de restrictii

​Iranul este o tara paradoxala: are 80 de milioane de locuitori dintre care 70% au sub 35 de ani, rata de penetrare a internetului este de 57%, iar cea a telefoniei mobile, de 130%. Cu toate acestea, tara este izolata de restul lumii din cauza sanctiunilor internationale impuse ca urmare a insistentei radicalilor de a dezvolta programul nuclear. Ei bine, desi Facebook, Twitter si YouTube sunt in mod oficial blocate, tinerii iranieni au dezvoltat variante locale de mare succes, semn ca nimic nu poate sta in calea inovatiei si modernizarii. In articol puteti citi despre cele mai bune startup-uri iraniene si despre cat de mult se vor schimba lucrurile dupa ridicarea sanctiunilor.

Iranul are 81 de milioane de locuitori, iar 57% dintre ei au acces la internet. Insa viteza conexiunilor este in mod deliberat tinuta scazuta de catre autoritati, iar site-uri precum Facebook, Twitter si YouTube sunt interzise in mod oficial de regimul represiv de la Teheran.

Desi presedintele Rouhani (ales in 2013) a spus in mai multe randuri ca tara trebuie sa se modernizeze, fortele conservatoare, in frunte cu puternicul ayatollah Khamenei, spun ca internetul va aduce in tara "obiceiurile decadente ale Occidentului", astfel ca se opun modernizarii.

Nu doar ca marile site-uri americane sunt blocate, insa Iranul este izolat de restul lumii, sistemul sau bancar fiind "decuplat", astfel ca nu se poate vorbi de tranzactii internationale. In plus, in ultimii ani se estimeaza ca "brain drain-ul" a fost atroce, peste 5-6 milioane de tineri iranieni plecand spre tari unde isi pot urma cariera fara o multime de restrictii.

Asa s-a ajuns ca aproape fiecare mare agentie americana sau companie de tehnologie sa aiba iranieni in pozitii importante, stiut fiind faptul ca tinerii din Iran sunt extrem de bine pregatiti si spre diferenta de alte state din Orientul Mijlociu, ponderea femeilor este extrem de mare in randul cercetatorilor.

Desi in Iran foarte multi factori sunt pusi in calea dezvoltarii tehnologiei, antreprenorii locali nu au stat degeaba si au creat variante locale ale marilor site-uri internationale. Astfel, Digikala este un fel de Amazon, Aparat este un YouTube "made in Iran", Takhfifan este un fel de Groupon, iar eSam, un fel de eBay.

Evident ca aceste companii sunt mici fata de celebrele companii americane, insa fara ele, onlne-ul iranian nu ar fi fost atat de dinamic. Cea mai mare dintre companii, Digikala, a fost fondata in 2007 de doi frati care au vazut atunci ca nu exista un sit decent unde poti consulta specificatiile unui aparat foto digital pentru a-l cumpara.

Digikala a ajuns sa valoreze aproape 300 milioane dolari, are 750 de angajati, livreaza in 20 de orase si zilnic are 750.000 de vizitatori. In Teheran livreaza si in aceeasi zi, iar in portofoliu se gasesc de toate, de la smartphone-uri, pana la cosmetice si hrana pentru animale. Numarul de comenzi este de 4.000 zi si plata se face cu carduri de debit, iranienii neputand cumpara produse din afara tarii din cauza sistemul bancar "decuplat" de restul lumii.

Aparat reprezinta o alta poveste de succes. Este un YouTube iranian unde zilnic sunt urmarite cinci milioane de clipuri. Faptul ca YouTube este blocat a ajutat enorm succesul site-ului de video-sharing Aparat si evident ca este cenzurat continutul pe care autoritatile l-ar considera sensibil. Insa era nevoie de astfel de site-uri, la fel cum lipsa Facebook-ului a facut ca o serie de antreprenori sa creeze o retea sociala numita Cloob.com ce are 3 milioane de useri.

Ridicarea sanctiunilor, foarte probabila dupa recentul acord de la Viena, ar insemna in teorie ca site-uri mari internationale vor intra pe piata din Iran, insa acest lucru se va intampla doar daca radicalii clerici vor accepta acest lucru. Marea intrebare este daca intrarea marilor jucatori internationali va afecta site-urile locale, iar la ea antreprenorii iranieni inclina sa raspunda ca marile site-urile locale sunt adaptate atat de bine realitatilor si au atat de multi useri, incat vor supravietui cu siguranta.

Trebuie privit si in sens invers, iar dupa ridicarea sanctiunilor, antreprenorii iranieni pot sa-si estinda business-urile si in tarile din zona, destinatii interesante fiind Turcia, Armenia, Azerbaijan, Georgia, Irak, Liban si Rusia.

Mai mult, peste doi-trei ani, cand investitorii vor castiga incredere, o parte dintre companiile de tehnologie din Iran ar putea fi preluate de giganti mondiali care apoi ar investi in ele pentru a le transforma in forte regionale.

Marele minus al sectorului tehnologic iranian este ca nu are acces la piete externe si la experienta din aceste piete, astfel ca este limitat,  iar afaceristii care au dezvoltat companii locale puternice nu au experienta internationala. Ridicarea sanctiunilor va aduce concurenta in sector si implicit va creste si calitatea produselor si serviciilor.

Se spera si ca iranienii stabiliti in strainatate vor fi incurajati sa investeasca in startup-uri din tara, poate chiar ca "angel investors", insa pentru asta sectorul tehnologic trebuie sa nu mai fie sub puterea autoritatilor si trebuie sa fie incurajata initiativa privata. In plus, trebuie sa se investeasca in infrastructura web pentu ca vitezele conexiunilor sa devina decente.

Marea batalie este insa in Iran unde radicalii vor trebui convinsi sa relaxeze politicile, astfel incat cenzura sa fie mult mai putin prezenta cand e vorba de ce site-uri pot accesa oamenii obisnuiti si ce opinii pot exprima.

Surse: Tech Crunch, Financial Times, The Guardian